Marți, în timpul unei apariții publice a candidatului la prezidențiale Mircea Geoană, contracandidata sa de la USR l-a întrebat dacă s-a întâlnit cu Tal Hanan, persoană acuzată de mai multe investigații media internaționale că ar fi influențat alegerile în zeci de țări. Deși independentul a negat acuzațiile, Elena Lasconi a revenit cu imagini care, spune aceasta, ar dovedi o legătură între Hanan și Geoană.
De aici și până la un scandal de proporții prezidențiale nu a mai fost decât un pas. Inclusiv premierul Marcel Ciolacu, a plusat și a venit cu o dezvăluire: că, într-o clădire din București, ar exista o fermă de troli care l-ar ajuta pe Mircea Geoană în campanie.
Pe de altă parte, ministrul de Interne a declarat că nu are informații despre acest subiect, dar că se va informa. Și șeful Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, și-a declinat atribuțiile în acest caz, însă va colabora cu instituțiile abilitate.
De lesne înțeles că acuzațiile formulate sunt grave: vorbim despre o metodă de influențare sau chiar deturnare a alegerilor inspirată de la Moscova. Curând, atât publicul. cât și ceilalți pretendenți la Cotroceni, au solicitat autorităților să verifice situația.
Ce este o fermă de troli
În ciuda numelui , o fermă de troli nu este ceea ce ne-am putea imagina la prima vedere. Este ceva mult mai periculos, ceva care a dovedit de-a lungul anilor că nu numai că poate influența decizii importante, dar și că poate schimba modul de gândire al oamenilor.
O fermă de troli este definită de NATO ca fiind „o entitate care desfășoară activități de dezinformare pe internet, sub un nume discret, de ex. agenție de relații publice, centru de cercetare pe internet etc.”
Prima despre care am aflat a fost celebra Internet Research Agency, un nume paravan pentru o astfel de fabrică care a angajat 300 de persoane pentru a minți, fabrica și lăuda cine spune conducerea. Yevgeny Prigozhin, cunoscut mai târziu pentru rolul său în Grupul Wagner, a fost oligarhul din spatele Internet Research Agency.
Folosind profiluri false pe platformele de socializare, fabricile de troli inundă internetul cu opiniile lor, făcând să pară că un subiect prezintă un interes real. De asemenea, ele împing narațiuni false pentru a părea mai credibile.
Numeroase organizații au vorbit și au investigat astfel de entități. De exemplu, The Moscow Times a discutat în 2017 cu un angajat al Internet Research Agency, care a dezvăluit că „trolilor li s-a ordonat, de asemenea, să urmărească serialul de succes «House of Cards» în limba engleză și au luat lecții de engleză pentru a-și corecta gramatica”, pentru a se amesteca mai bine. O altă fermă de troli cu sediul în Africa de Vest, dezvăluită în 2020, a fost „operată de cetățeni locali – unii în mod conștient, alții în mod inconștient – în Ghana și Nigeria, în numele unor persoane din Rusia”, conform The Guardian.
Pericol pentru democrație
De cele mai multe ori, aceste ferme de troli vizează instituții și instituții media credibile, încercând să pună la îndoială integritatea și fiabilitatea acestora. Ele oferă, de asemenea, o alternativă: ele însele (sau instituții media false asociate cu acestea) să promită cititorilor adevărul. Adevărul poate fi oricare, în funcție de țintă.
Dacă sarcina este de a pune la îndoială legitimitatea alegerilor, atunci trolii vor direcționa utilizatorii și către un articol care spune că celălalt candidat a câștigat și cum au fost jefuiți. Dacă obiectivul este de a discredita un candidat, trolii vor inunda rețelele sociale cu comentarii în acest sens în mod repetat, făcând să pară că este o opinie larg răspândită.
Un raport obținut de MIT Technology Review de la un fost angajat al Facebook a arătat că, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din SUA, fermele de troli au ajuns la 140 de milioane de americani pe lună pe Facebook.
Impactul real al unor astfel de știri este greu de cuantificat. De asemenea, este mai greu de dezvăluit operațiuni atât de complexe, precum o fermă de troli. Este nevoie de răbdare, relații, curaj și informații bune. Volumul de muncă și de verificări este imens, deoarece acuzația este atât de mare. De cele mai multe ori, este greu de dovedit că există o adevărată operațiune din umbră. Deoarece Internet Research Agency a fost studiată îndeaproape de jurnaliștii care s-au infiltrat în operațiunea sa, dându-se drept angajați obișnuiți, fermele de troli s-au actualizat și au luat mai multe măsuri de precauție.
Unde-i ferma?
Între timp, șeful Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a declarat, pentru Digi24, că nu au identificat „nicio semnalare, niciun raport, nicio indicație legată de o fabrică de trolli care să execute atacuri cibernetice în România” în verificările de rutină făcute.
„Tehnic vorbind, fabricile de trolli, și trolii în general, nu sunt de competența noastră. Noi ne ocupăm mai mult de ce înseamnă rețelele de boți, deci acele rețele care execută atacuri de tip aero service, rețelele care propagă malware, viruși troieni etc. care ne infectează computerele, care ne fură datele. Ne ocupăm evident, în permanent de acestea. Dacă conținutul generat de o infrastructură tehnică este de natură să nu fie legat de software, nu este un cod, nu este un virus, nu este un malware, e simplu, nu este domeniul nostru. Depinde foarte mult de natura informației. Vorbesc ca persoană pur tehnică, acum, fără a avea detalii concrete, să avem măcar un capăt de ață, o adresă de IP, un nume de domeniu sau o indicație cât de vagă legată de ceea ce se crede că ar cauza problema respectivă, noi nu putem să lansăm o indicație tehnică. E ca și cum am suna ambulanța, dar fără să spunem nimic despre pacient și la ce adresă poștală se află”, a adăugat directorul DNSC.
Pe de altă parte, și Ministerul Digitalizării a luat măsuri: a delegat verificările presupuselor activități suspecte către companiile de social media: „Au fost primite nişte sesizări din partea unor persoane fizice (…) Colegii mei m-au informat că este vorba despre solicitări referitoare la candidatul Mircea Geoană. În urma acelor sesizări, colegii mei au transmis mai departe către platforme, Meta şi TikTok, să stabilească dacă, din punct de vedere tehnic, există astfel de conturi de false, care să promoveze un candidat sau altul”, a spus Bogdan Ivan. Oficialul a mai precizat că un răspuns este așteptat în 24 de ore, termen care ar expira pe parcursul zilei de joi.
(Unele) autorități, împreună cu (sperăm) platformele social media investighează acuzațiile formulate în timpul campaniei electorale prezidențiale împotriva unuia dintre candidați. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că întrebarea pusă nu este dacă un candidat a folosit troli sau bots pentru a-și crește procentele, ci mai degrabă dacă un candidat a folosit troli sau boți cu sediul în România pentru a-și crește procentele.
Este, de asemenea, un moment bun pentru a vorbi despre cât de mult sunt dispuși să facă toți candidații pentru a câștiga. Vor sacrifica ei electoratul și chiar democrația în acest proces? Să sperăm că nu.
Leave a Comment