În această ediție a articolelor pe care am dori să vi le recomandăm să le citiți, ne întoarcem la știrile (false). De data aceasta, am ales două articole din The Conversation, ambele bazate pe cercetări profunde. Unul se referă la modul în care prea multă informație ne poate afecta mental, în timp ce celălalt se referă la modul în care dezinformarea ne poate afecta democrațiile.
• The Conversation – ‘News overload’: how a constant stream of violent images affects your brain
Articolul analizează utilizarea istorică a terorii ca avantaj tactic sau strategic și explorează modul în care tehnologia modernă, în special expunerea constantă la imagini violente prin intermediul știrilor și al rețelelor de socializare, afectează creierul uman. Făcând o paralelă între tacticile medievale de asediu și cazurile contemporane de mărturie generalizată a traumelor, articolul evidențiază consecințele psihologice ale „supraîncărcării cu informații de știri” și ale mărturiei unor evenimente traumatice generalizate.
Acesta explică faptul că expunerea la situații violente declanșează sistemul nervos simpatic, eliberând hormoni ai stresului precum cortizolul. Expunerea cronică la astfel de stimuli poate duce la modificări sistemice la nivelul creierului, afectând memoria, cogniția și procesul decizional. Cele trei domenii explorate sunt precizia, flexibilitatea și reconsolidarea, ilustrând modul în care stresul cronic afectează capacitatea creierului de a procesa informațiile cu acuratețe și de a lua decizii raționale, atât la nivel individual, cât și la nivel societal.
Înțelegerea acestor procese psihologice este crucială pentru a evalua impactul expunerii constante la evenimente traumatice asupra indivizilor și a societății în ansamblu, concluzionează autorul.
• The Conversation – Disinformation campaigns are undermining democracy. Here’s how we can fight back
Cei doi autori, cercetători australieni, abordează impactul dezinformării asupra democrației, depășind preocupările frecvent discutate cu privire la polarizare și la reducerea încrederii în știință. Articolul publicat subliniază două aspecte fundamentale ale democrației care sunt erodate de aceste fenomene: încrederea în integritatea alegerilor și dependența de informații fiabile pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză. Lucrarea citează exemple precum punerea sub semnul întrebării a legitimității alegerilor prezidențiale din 2020 din SUA și răspândirea deliberată de informații false despre schimbările climatice și COVID-19. Firul comun al campaniilor de dezinformare este suspiciunea față de soluțiile guvernamentale și utilizarea atacurilor personale pentru a compromite credibilitatea.
The Conversation evidențiază, de asemenea, o nouă tendință în ceea ce privește atacurile împotriva oamenilor de știință și a cercetătorilor axate pe dezinformare, cu încercări de a le submina credibilitatea. Articolul se încheie prin discutarea contribuțiilor cercetării psihologice la eforturile legislative și a strategiilor, cum ar fi inocularea, pentru a stimula rezistența publicului la dezinformare. Autorii își exprimă îngrijorarea cu privire la rezistența față de astfel de inițiative în anumite climate politice, în care cercetarea în domeniul dezinformării este percepută ca o amenințare.
Leave a Comment