Joi, 7 iunie 2018, poate fi o zi istorică. Și nu doar pentru că va fi citită motivarea Curții Constituționale în cazul demiterii Laurei Codruța Koveși. Ci și pentru că Parlamentul Republicii Franceze va dezbate pachetul de legi anti fake-news propus de Emmanuel Macron.
Anunțat, de altfel, cu ceva vreme înainte, acesta se dorește a fi modalitatea prin care populația Franței va fi protejată de epidemia informațională a începutului de mileniu. Pe de altă parte, Emmanuel Macron are propria sa răfuială cu știrile false încă din perioada când a candidat la cea mai înaltă funcție stat, fiind el însuși ținta unor astfel de campanii. Este faimoasă, de altfel, printre altele, alegația conform căreia acesta ar fi avut un cont offshore în Caraibe. Dar asta nu a fost tot: dezinformările la adresa lui Macron au abordat subiecte din ce în ce mai curajoase, acestea variind de la faptul că ar fi susținut de un puternic lobby pro-gay și până la identificarea surselor de finanțare ale campaniei sale ca provenind din Arabia Saudită.
Emmanuel Macron nu s-a ferit însă de la a ataca fenomenul nici în momentul primei sale întâlniri cu Vladimir Putin, la numai două săptămâni după ce fusese învestit Președinte al Franței, când a atacat trusturile de presă Russia Today și Sputnik numindu-le „agenți de influență și propagandă” și acuzându-le ulterior că au încercat să discrediteze atât persoana cât și campania sa. Russia Today a replicat însă la momentul respectiv, declarând că acuzațiile lui Emmanuel Macron contribuie la „crearea unui mediu de speculații lipsite de orice bază”. Mai mult, într-un răspuns scris oferit de respectiva publicație, se afirma faptul că „Franța nu are nevoie de o lege care să interfereze în munca anumitor entități media incomode”, adăugând că accesul jurnaliștilor francezi este oricum blocat în palatul prezidențial și al instituțiilor de guvernământ fără nicio dovadă că aceștia ar distribui știri false.
Cu toate acestea, chiar și la nivelul societății franceze, criticii acestei măsuri nu au întârziat să apară. „Luptă cu dezinformarea zilei de mâine folosindu-se de uneltele zilei de ieri”, a declarat Alexandre Alaphilippe, director executiv al EU DisinfoLab, o organizație non-profit cu sediul în Bruxelles care cercetează fenomenul știrilor false. „Problemele principale sunt mecanismele distribuirii dezinformărilor în sine. Cât timp acest lucru nu este confruntat, lupta legală este insuficientă”, a mai adăugat acesta.
Concret, în acest sens va fi creat un website finanțat de statul francez, în vreme ce utilizatorii rețelelor de socializare vor fi anunțați în momentul când o postare este sponsorizată, urmând ca ulterior un judecător special delegat în acest sens să determine dacă este o potențială știre falsă, iar dacă răspunsul este pozitiv, să o blocheze, sau chiar să o șteargă. În mediul online francez, acest mecanism a fost luat însă aproape imediat în derâdere, motivul principal fiind acela că o astfel de modalitate de a stopa știrile false este cu totul desuetă în epoca Twitter și Facebook. Ba chiar una dintre cele mai puternice voci în domeniu, Vincent Lanier, președinte al Uniunii Jurnaliștilor Francezi, nu s-a sfiit să afirme că măsurile propuse de Macron „sunt un pas spre cenzură”.
Cu toate acestea, dacă pachetul legislativ va trece testul Parlamentului, este de presupus că acestea vor fi un semnal important împotriva știrilor false la nivelul întregii Uniuni Europene. Asta în vreme ce o potențială lege românească împotriva știrilor false pare încă să fie la stadiul de dezbatere la Ministerul Comunicațiilor, nicio comunicare oficială nefiind încă făcută în acest sens.
Leave a Comment