Raportul de transparență TikTok: solicitările statului român din 2024

TikTok a publicat raportul de transparență cerut de legea DSA a Uniunii Europene. Compania detaliază măsurile de moderare pe care le-a implementat în perioada iulie-decembrie 2024 și, foarte important, vorbește despre cerințele guvernelor țărilor UE – inclusiv România – cu privire la conținutul ilegal.

Deși raportul nu oferă amănunte despre modul în care sunt soluționate și pe cine anume vizează cererile, acestea indică, într-o anumită măsură, zonele de interes și pe ce se concentrează autoritățile când caută să combată ilegalitățile din mediul online.

În cazul nostru, atenția se răsfrânge asupra finalului lui 2024, moment când România a fost prinsă în alegerile prezidențiale, însă TikTok nu oferă o perspectivă lunară pentru eforturile sale de moderare – datele sunt agregate.

Cu toate astea, secțiunea sub care TikTok etichetează solicitările ar putea să ofere o oarecare cunoaștere a acțiunilor guvernului român. În tabelul de mai jos am încercuit categoriile unde autoritățile din România au făcut cele mai multe cereri către TikTok pentru a oferi mai multe informații.

Conform TikTok, în perioada iulie-decembrie 2024, România a cerut date pentru conținutul desemnat ca ”fraudă financiară” și pentru ”fugari”, dar are și o cerere pentru ”terorism la adresa securității naționale”. E neclar dacă aceasta din urmă este fondată sau nu, iar asta pentru că la capitolul de cereri de eliminare, România nu are o astfel de cerință pentru ”infracțiune sau conținut terorist”. La fel de bine, eticheta ar putea fi aplicată în urma desecretizării documentelor din CSAT.

Deși nu putem știi cu exactitate ce conturi au fost în centrul acestor solicitări, unele fac trimiteri către situații pe care le cunoaștem destul de bine, Spre exemplu, ”fraudă financiară” se poate referi la multe astfel de infracțiuni, însă problemele legate de campania online cu 0 (zero) lei a lui Călin Georgescu sunt arhicunoscute, iar autoritățile și-au exprimat suspiciunile încă de când au aflat de acest lucru, la începutul lui decembrie.

Cât despre ”fugari”, TikTok-ul românesc e plin de influenceri din sfere infracționale care fac live-uri sau conținut în care se laudă cum păcălesc autoritățile, însă e de notat momentul când mai mulți interlopi, care îl susținuseră pe Călin Georgescu, postau clipuri cum plecau din țară, imediat după ce turul al doilea al prezidențialelor a fost anulat.

Raportul mai menționează și cererile făcute de autorități pentru eliminarea unui anumit tip de conținut, însă nu par să spună ceva despre alegeri. Cele mai multe solicitări (opt la număr) se refereau la ”infracțiuni legate de informații și sfidarea curții” – adică cineva încălca anumite legi pe care TikTok le identifică ca fiind „de prevenire a schimbul de informații care ar putea influența în mod incorect un proces, de a proteja viața privată a anumitor persoane implicate în procese și de a proteja integritatea sistemului judiciar”. Restul de șase cereri de eliminare se referau la conținut ilegal ce incita la ură.

Dincolo de informațiile prezentate în documentele CSAT și prezentul raport de transparență, nici TikTok și nici statul român nu au mai oferit detalii despre măsurile pe care le-au luat pentru a stabili ilegalitatea campaniei lui Călin Georgescu, cine a stat în spatele, cât de extinsă (sau nu) e rețeaua de conturi false și câți bani au fost, de fapt, folosiți pentru a influența alegătorii.