Încă de la începuturile ei, presa a avut ca scop secundar manipularea. Din antichitate cel mai mare orator roman Cicero şi-a condiţionat lupta împotriva lui Catilina prin convingerea şi manipularea senatului roman pentru a-l elimina pe acest adversar politic. Mai aproape de era noastră, cel mai celebru exemplu de manipulare prin intermediul presei este al telegramei Zimmermann, codată și trimisă de ministrul de externe al Imperiului German, ambasadorului german din Mexic, care a înlesnit intrarea Americii în Primul Război Mondial.
Până de curând informatia circula greu. Dar azi, ca să avem acees la informație nu mai e nevoie să mergem la chioșc, să luăm ziarul sau să fim prezenți în fața televizorului.
Acum stăm lipiți de ecrane cât e ziua de lungă și mai mult ca niciodată în istorie, suntem prizonieri ai mass media. Informația ne invadează, în timp real, primim informații de care nu aveam nevoie, nu le căutăm dar le primim imediat ce deschidem rețelele de socializare. Cu cât mijloacele de informare în masă sunt mai diversificate, cu atât puterea de manipulare este mai mare, iar liberatatea de exprimare ne este amenințată.
Cu ocazia Zilei Liberatății Presei, Ionuț Codreanu, coordonator de proiect la Active Watch, organizaţie care militează pentru comunicarea liberă în interes public ne-a vorbit despre libertatea de exprimare în spațiul online în momentul actual.
Mai putem să scriem liber în online? Mai este liber spațiul online în România?
Ionuț Codreanu: ʺE un subiect foarte complicat. Dacă vorbim de social media avem o schimbare de atitudine din partea Facebook în ceea ce privește politicile de modelare, algoritmi, roboți și programele de supraveghere pe care le folosesc ei în rețea pentru a îndepărta hate speech-ul și alte fenomene negative din interacțiunea socială.
În țara noastră avem deja jurisprudență, avem decizii ale unor instanțe de judecată care au decretat internetul, inclusiv facebook ca fiind spații publice și intră sub incidența legii civile sau penale atunci când utilizatorii au un comportament în afara normelor legale; vorbim de infracțiuni grave, amenințare, hărțuire, insultă și calomnie. Deja există și studii de jurisprundență la nivelul Uniunii Europene. Statele încearcă cumva să regleze niște derapaje din interacțiunea în online. Ceea ce nu este neapărat un lucru bun dar nici rău.Depinde decât de mult lăsăm statul să intervină în viața noastră online.
În raportul nostru găsiți situații în care instituții precum poliția și jandarmeria au amendat cetățenii pentru postări pe facebook, pentru formularea unor opinii, sunt niște excese că le permite cadrul legal să intre atât de brutal în viața noastrăʺ
Care sunt tendințele spre care ne îndreptăm?
ʺRomânia stă destul de bine în clasamentul internațional privind libertatea de expresie. Într-adevar există ingerințe foarte grave din partea politicului, clasa politică este foarte preocupată de propria imagine și țin foarte mult să controleze tipul de mesaje care ajung către public. De aceea avem situații aberante în care nu știi dacă te uiți la o televiziune de știri sau te uiți la comunicatele emise de departamentul de marketing al unui partid. În unele situații, instituțiile de presă au fost transformate în niște anexe ale partidelor și comunică strict agenda unor partide și a ale unor politicieni.
Dar liberi suntem. Avem exemple de platforme independente de jurnaliști. Tehnologia este o salvare pentru noi pentru că încă ne putem exprima în online, sunt proiecte jurnalistice foarte de bine dezvoltate doar în online, nu trebuie să depindem de media clasică și este bine ca publicul să fie adus în zona de online unde pot să acceseze alte tipuri de conținut care sunt mai puțin afectate de influențele negative ale politicienilor, ale instituțiilor statului care câteodată exagerează prin această atenție obsesivă pentru propria imagineʺ
Ar fi bine să avem un organism care să reglementeze online-ul?
ʺReglementarea nu este bună pentru că este atât de dinamic tot ce se întamplă în online. Nu suntem adepțiii creerii de instituții și de reguli excesive pentru că invariabil apar nemulțumiri. Nu suntem multumiți de CNA-ul care ar trebui să se ocupe de televiziuni și radiouri.
Cum ne putem imagina o instituție în oglindă care să se ocupe de online, unde volumul de informație este uriaș.
Strategia este inversă, sarcina este transferată la operatori din online (rețele sociale, site-uri, deținători de site-uri) ca ei să își definească niște reguli minime prin care să își gestioneze utilizatorii, de la politici de moderare, la politici foarte clare privind tipurile de conținut care pot fi publicate. Cel mai bine este să lăsăm acești actori din piața de online să se autoregleze decât să vină din nou statul sau o entitate providențială. Degeaba reglementăm online-ul dacă în offline nu suntem capabili să reacționăm. Trebuie să ne privim existența în toate dimensiunile ei. Și online și în oflineʺ
Cum să facem față răspândirii fenomenului de fake news ținând cont și de afirmațiile făcute de Radu Golban privind acuzațiile de filo-nazism la adresa lui Klaus Iohannis?
ʺOperatorii din online caută soluții tehnice, nu prin care să limiteze neapărat accesul la aceste conținuturi dar publicul să aibă posibilitatea să vadă și surse alternative de informare. În astfel de momente tensionate când toată lumea este agitată și iritată de un subiect fierbinte suntem tentați să facem liste negre.
Ideal ar fi să avem tot timpul în vedere sursele alternative de informare, să fie adevărul cât mai complet. Acum suntem separați pe bule, pe nișe din online unde sunt prezentate doar unele părți ale unor adevăruri care nici nu știm cât sunt de adevarate.
Nu am găsit suficiente elemente ca să mă încurajeze să fac o documentare suplimentară [privind articolul lui Radu Golban – n.red.]. Mi s-a părut că este o informație nedocumentată, cu puține surse. Nu am găsit-o credibilă.ʺ
Mai găsim adevărul în amalgamul de informații pe care le primim?
ʺȚine foarte mult și de comportamentul utilizatorilor. O soluție ar fi educația, să fim instruiți de la grădiniță să căutăm adevărul din mai multe surse. E bine să punem la îndoială cam orice și să ne rezervăm dreptul de a verifica mai multe surse. Să ne aflam noi propriile adevăruri și informații care ne sunt utile cu adevărat. Internetul a fost un vis frumos la început când părea că ne ușurează viața, dar acum ne-o complică pentru că și societatea e mai complexă. Trebuie să căutam ce ne este util în viața de zi cu ziʺ
Suntem capabili să ne selectăm informația ?
ʺAvem studii care ne arată deja că românii sunt printre cei mai creduli europeni atunci când vine vorba despre știrile ne care sunt distribuite în special pe facebook, și are legatură cu comportamentele care sunt valabile și în relația cu mass-media tradițională. Atunci când caută informații, caută și validare, confirmare, iar felul în care este informația împachetată în zilele noastre, simplificată, aproape caricaturizată nu face decât să confirme niște prejudecăți ale unor oameni, ce cred ei despre viață și nu se întâmplă și pasul doi când ar trebui să cerni informația. Este un fenomen global faptul că mergem spre fast-information, fast data, fără să mai cântărim cât sunt de sănătoaseʺ
Leave a Comment