De multe ori libertatea presei este suprimată de unii magistrați sau politicieni care acuză pe nedrept jurnaliștii, solicitându-le daune aberante de sute de mii de lei sau chiar sute de mii de euro, doar pentru faptul că aceștia din urmă își fac meseria.
Un astfel de caz este reprezentat de acțiunile fostei procuroare DNA Alina Stoica (în prezent magistrat DIICOT) ce a intentat un proces împotriva jurnaliștilor Cătălin Tolontan și Mirela Neag, de la Gazeta Sporturilor (GSP). Procuroarea Stoica le-a cerut celor doi câte 300.000 de lei de persoană – o sumă exorbitantă ce nu poate fi achitată din niciun salariu de jurnalist.
În această situație procuroarea Alina Stoica a fost nemulțumită de două articole publicate de Cătălin Tolontan și Mirela Neag în care a fost dezvăluit modul de instrumentare a dosarului “Gala Bute”, speță ce a fost instrumentată inițial de Alina Stoica. Dezvăluirile lui Tolontan si Neag au fost considerate de către Alina Stoica drept unele prin care i-ar fi fost încălcat dreptul la reputație și demnitate.
Judecătoarea Adela Coman de la Secția a IV-a Civilă a Tribunalului București a considerat că articolele celor doi jurnalisti de la Gazeta Sporturilor nu au lezat-o în niciun fel pe procuroarea Stoica.
În acest sens, judecătoarea TMB amintește că CEDO a statuat în nenumărate rânduri rolul important pe care presa îl are în investigarea persoanelor publice, acestea din urmă fiind obligate să accepte o doză mai mare de critică în comparație cu persoanele private. Fapt ce se aplică și în cazul Alinei Stoica, având în vedere că aceasta desfășoară o activitate ce implică exercițiul autorității de stat.
“Fiind o persoana care ocupa o functie publica, reclamanta este expusa inevitabil si constient unui control atent al faptelor si gesturilor sale din partea ziaristilor, a organizatiilor neguvernamentale sau a masei de cetateni, si trebuie sa arate o mai mare toleranta in aceasta privinta. Ea are, desigur, dreptul la protejarea reputatiei sale, chiar in afara cadrului vietii private, dar imperativele acestei protectii trebuie sa fie puse in balanta cu interesele liberei discutari a chestiunilor de interes public, exceptiile la libertatea de exprimare impunand o interpretare restrictiva”, informează luju.ro.
Adela Coman își susține decizia, menționând faptul că presa are datoria de a prezenta publicului informații și idei de interes public, iar la rândul său publicul are dreptul să le primească. În caz contrar, “presa nu ar putea să-și joace rolul vital de ‘câine de pază’ ”.
De asemenea, judecătoarea Adela Coman de la Tribunalul Bucuresti a constatat că afirmațiile din articolele cu pricina se încadrează în doza de exagerare specifică presei. Iar în legătură cu acest aspect, judecătoarea Coman face o precizare extrem de importantă conform căreia presei îi este permis chiar să ofenseze, să șocheze sau să neliniștească. Toate acestea cu mențiunea că cele enumerate mai sus sunt cerințele pluralismului, toleranței și spiritului deschis, în absența cărora nu există societate democratică.
Sentința judecătoarei TMB Adela Coman o puteți regăsi în format integral pe Lumea Justiției.
Leave a Comment