Într-o română stricată, o postare de pe Facebook (acum ștearsă) avertiza că ”vin la noi Ucrainei”. În filmare, o mare de oameni traversează o câmpie, ca și cum ar fi migrat într-o altă țară. Tonul general al postării era ”ucrainenii caută refugiu”.
Peste 14 mii de distribuiti strânsese postarea într-o zi de la publicare. Comentariile erau împărțite între teama de un război și indignarea stârnită de minciuna publicată de ”Adelina Ely Ely”, care se recomandă a fi o avocată din Grecia pentru retailerul de haine H&M. Nimic la Adelina nu e real, nici măcar pozele, furate de la Mariyan Pashayeva, o femeie din Federația Rusă cunoscută pentru ”chipul de Barbie”. Niciunul dintre urmăritorii săi nu-i contestă identitatea – ba din contră, complimentele la pozele de pe social media continuă să curgă.
Deși filmarea a dispărut între timp de pe Facebook, nu e singurul exemplu de dezinformare apărut în spațiul media românesc. Tensiunile dintre Rusia și NATO, pe fondul crizei de la granița Ucrainei, oferă motivul perfect pentru inflamarea opiniei publice, un potențial conflict cu Rusia stârnind îngrijorare în rândul populației.
România, într-un război cu dezinformarea
Imaginile au fost publicate inițial pe TikTok, de @adrianwyloficial. Pe contul său, care nu are mai puțin de 45 de mii de urmăritori, clipul video a strâns 5,5 milioane de vizualizări și peste 700 de comentarii, în 24 de ore.
Cei mai mulți utilizatori atrag atenția că marea de oameni surprinsă în video vorbește o limbă arabă, că Ucraina este acoperită de zăpadă în această perioadă a anului, dar și că filmarea este veche de doi ani. @adrianwyloficial se scuză spunând că ”fiecare înțelege ce vrea”.
Nu e singura astfel de glumă. Un alt clip (cu 35 de mii de vizualizări), care arată câțiva militari mărșăluind pe ”Treceți batalioane române Carpații”, afirmă – tot într-o română stricată, deși userul Adrian ar putea fi suspectat mai repede de analfabetism: „Am plecat frați noștri au nevoie de noi”. Nu, militarii nu plecaseră la război, așa cum s-ar înțelege, ci era vorba despre înmormântarea unui tânăr ofițer militar. „Și am plecat. Dumnezeu să ne ajute”, apare pe o altă filmare, în care mai multe vehicule militare trec printr-o localitate.
Însă cea mai grosolană minciună este clipul în care @adrianwyloficial pretinde că ”au început să tragă cu ceva”, în timp ce pe fundal se aud sunete de armă. Însă sunetul folosit nu este cel al clipului, ci unul publicat de un militar afgan.
Distorsionarea realității
”Dezinformarea vizuală”, adică intenția de a manipula un individ prin folosirea unor imagini, nu înseamnă doar prelucrarea unei poze sau clip video pentru a distorsiona realitatea. Folosirea unei poze ieșite din context este, de cele mai multe ori, destul pentru a manipula.
Imaginile care însoțesc texte – fie din presă, fie pe social media – nu sunt pur decorative. Un studiu arată că oamenii sunt mai predispuși să creadă o informație dacă aceasta este însoțită de o poză, indiferent de factualitatea informațiilor, stimulând memoria și ajutând astfel la recuperarea rapidă a unei informații.
Ministerul român al Apărării a atras la rândul său atenția cu privire la imaginile care au început să circule în ultimele zile pe rețelele sociale. MApN avertizează că „circulă înregistrări video cu așa-zise deplasări recente prin țara noastră de coloane de vehicule militare românești sau străine”, fiind folosite drept „dovezi ale mișcărilor de trupe în legătură cu situația din Ucraina”.
„Niciuna dintre aceste înregistrări nu este recentă. Ele au fost filmate în trecut, cu cel puțin trei-patru luni, fie de noi, fie de alți utilizatori”, se mai arată în postarea publicată de Minister.
Leave a Comment