Poate social media să dea dependență?

Adicția de social media pare să fie o realitate, mai ales în rândul tinerilor, fapt ilustrat de cel mai recent proces împotriva Meta. Compania condusă de Mark Zuckerberg este acuzată că a implementat anumite tactici pentru a-i face pe tineri să folosească serviciile sale de social media în mod compulsiv.

Plângerea a fost înaintată de un grup de 41 de state din SUA, care au cerut unei instanțe din California ca Meta să înceteze să mai folosească funcții care manipulează psihologic tinerii să stea cât mai mult pe Facebook sau Instagram.

Poate social media să dea dependență?

Pe scurt, da. Adicția de social media se manifestă pe, aproape, aceleași linii ca cea de jocuri de noroc – doar că în loc de anticiparea unei îmbogățiri imediate, utilizatorilor de social media li se promite un câștig, sub forma unui flux de informații adaptate interesului și plăcerilor fiecăruia. În plus, această răsplată este oferită în mod aleatoriu, astfel oamenii sunt încurajați să petreacă cât mai mult timp pe platforme.

Această tactică este cunoscută sub denumirea de ”intermittent reinforcement” (consolidare intermitentă), care „se joacă cu impulsurile și conexiunile noastre neurologice”, după cum afirmă experți citați de The New York Times. Această tactică are aceleași efecte asupra creierului pe care le au alte adicții, precum cele de substanțe și jocuri de noroc.

„Platformele de social media generează valuri de dopamină în creier pentru a-i face pe consumatori să revină mereu și mereu. Share-urile, like-urile și comentariile de pe aceste platforme declanșează centrul de recompensă al creierului, rezultând un efect similar cu cel pe care oamenii îl simt atunci când joacă jocuri de noroc sau consumă droguri”, spune Nancy DeAngelis, director al serviciilor de sănătate comportamentală din cadrul rețelei de spitale Jefferson Health.

Tinerii, mult mai predispuși să pice în capcana social media

Toată lumea riscă să cadă în capcana rețelelor sociale, însă tinerii sunt cei mai susceptibili. Conform psihologului David Greenfield, consultat de NYT, copiii și adolescenți nu au regiunile creierului care sunt responsabile de rezistența la tentație și recompense suficient de dezvoltate precum adulții – lucru ce-i face mult mai ușor de exploatat de tacticile companiilor de social media.

Greenfield continuă și punctează că adolescenții sunt mult mai receptivi și sensibili la conexiunile sociale, iar social media le oferă ocazia perfectă pentru a relaționa cu alții.

Deși nu este recunoscută oficiala ca fiind o boală mintală, adicția de social media (prescurtată ca SMAD de către experți) reprezintă un comportament compulsiv pe care oamenii din ziua de azi îl pot dezvolta. Cele mai recente sugerează că folosirea necontrolată a platformelor de social media prezintă un factor de risc pentru utilizatori – din nou, în special pentru tineri.

Un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA) a concluzionat că „adolescenții care petrec mai mult de 3 ore pe zi pe rețelele de socializare pot prezenta un risc sporit de probleme de sănătate mintală, în special probleme de internalizare”.

Este nevoie de mai multe studii pentru a stabili exact natura acestei compulsii de a folosi rețelele sociale pentru a putea fi (sau nu) stabilită ca boală mintală, însă e clar că efectele utilizării prelungite a social media vine la pachet cu efecte cât se poate de nocive.