Noul termen preferat al demnitarilor români, sezonul toamnă-iarnă. Inspirația: Donald Trump

Donald Trump e cunoscut deopotrivă pentru zidul pe care voia să-l construiască la granița cu Mexic, dar și pentru atacurile sale repetate la adresa presei, cel mai recent având loc chiar pe 8 noiembrie. Există numeroase filmări cu președintele SUA care, atunci când era întrebat ceva, răspundea sec: ”fake news!”.

De la începutul scandalului cu valiza de la TelDrum, însă, am observat că și cei mai înalți demnitari români au îmbrățișat termenul, unii pentru a ataca, în timp ce alții pentru a se apăra de acuzațiile aduse de DNA.

Primul care a folosit termenul în ultima perioadă este președintele Klaus Iohannis, însă accesta a fost adresat liderului Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea. Șeful statului s-a referit, în timpul unei conferine de presă, la gestul președintelui Camerei Deputaților, de a veni cu două valize, una cu gogoși (minciunile Rise Project) și alta cu dosarele adversarilor politici.

“Asta se întâmplă dacă un infractor ajunge în vârful statului, e banal. Iar acest infractor Dragnea, care s-a cocoţat în vârful partidului şi al statului, progresează. Din păcate, nu în domeniul calităţii politicilor publice, nu în domeniul statului de drept, dar iată că progresează semnificativ în domeniul fake news. Ce a prezentat este ceea ce în ziua de astăzi se numeşte fake news. Mai demult, se numeau pur şi simplu minciuni. Sunt minciuni pesediste adunate. (…) Iar dacă discutăm despre ce a fost ieri nu pot să nu menţionez valizele. Constat cu tristeţe că şi în acest domeniu politica românească s-a schimbat. Am avut mai demult Caragiale – ‘O scrisoare pierdută’, am avut acea fază ciudată cu bileţelul roz şi regăsit. Şi acum am ajuns în faza cu valizele. Aşa se întâmplă dacă infractori ajung în vârful statului”, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.

Răspunsul șefului social-democraților nu a putut să întârzie, astfel că aseară a ținut o conferință de presă în care i-a întors replicile lui Iohannis. Liviu Dragnea a afirmat că Iohannis este ”un președinte întors cu cheița”, ”tonomatul statului paralel” și repetând obsedant ”un infractor” și ”președintele fake”. Dragnea a insistat că în dosarele prezentate de el „sunt declaraţii publice şi comunicate de la Administraţia Prezidenţială. Deci reacţia lui Iohannis este jalnică, cum să spui că acele comunicate de la Preşedinţie sunt fake-uri? Veţi găsi un testament fake în baza căruia preşedintele a luat cu japca un imobil al statului român. Veţi găsi un certificat de moştenire în care soţia şi soacra apar moştenitori, dar moştenitori fake. La fel şi un contract de vânzare-cumpărare fake”.

Între cele două personaje de mai sus nu este vorba despre discreditarea unei informații, unui material publicat, ci discreditarea celuilalt, în speranța că publicul nu va mai fi atât de deschis în a-l asculta.

Nu în ultimul rând, președintele Senatului s-a confruntat, în aceste zile, cu o cererea a Direcției Naționale Anticorupție privind dosarul Microsoft. DNA a arătat joi că dosarul de luare de mită a fost deschis la solicitarea autorităților judiciare austriece și vizează obținerea de către șeful Senatului a 800.000 de dolari foloase necuvenite. Căălin Popescu Tăriceanu a răspuns acuzațiilor prin mai multe acuzații: acesta consideră că, prin finanțarea DNA, are loc o campanie de dezinformare contra sa și a coaliției.

„Împotriva unei astfel de campanii de știri false, care este de fake news, promovată de DNA, eu nu am cum să mă apăr dintr-un motiv foarte simplu. Pentru că eu până în acest moment și cel mai probabil până săptămâna viitoare, eu nu am posibilitatea să consult dosarul”, a subliniat politicianul.

Imediat după revenirea în atenția publică a dosarului Microsoft, au apărut și teorii că cel care le-a furnizat informații este fostul ministru al finanțelor Sebastian Vlădescu, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei. Acesta a negat, într-o declarație, acuzațiile aduse, pe care le cataloghează… drept fake news.

În cazurile de mai sus – nici cel al valizei de la TelDrum, și nici privind dosarul Microsoft – nu ne confruntăm realmente cu fake news, însă avem în față o încercare de diminuare a efectelor prin discreditarea informațiilor. În primul caz, atât președintele României, cât și Liviu Dragnea, au folosit un subiect de avengură în războiul propriu, unde nu mai e neapărat vorba de libertate, ci de sondaje. Câștigul unuia ar putea însemna o etichetă pusă celuilalt, și vice versa.