Câte informații pot fi de încredere pe internet? Dacă am învățat ceva în ultimii ani, răspunsul este că nu prea multe. Nici măcar informațiile despre păianjeni.
Într-un studiu publicat pe 22 august în Current Biology, mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că informațiile eronate despre creaturile cu opt picioare sunt suficiente pentru a înșela. Datele au fost colectate din 81 de țări și 41 de limbi.
Potrivit Science Daily, aceștia au descoperit că articolele de știri care citează experți în păianjeni, mai degrabă decât medici, au fost mai puțin senzaționale și mai exacte. Acest lucru a fost analizat din perspectiva știrilor locale, care devin rapid difuzate internațional.
„Am fost deosebit de surprins de faptul că până și evenimentele la scară foarte locală – de exemplu, povestea unui fermier mușcat de un păianjen într-un sat izolat din Australia – publicate de un ziar regional pot fi difuzate rapid la nivel internațional”, a declarat Stefano Mammola, de la Consiliul Național de Cercetare din Verbania Pallanza, Italia, și de la Muzeul de Istorie Naturală de la Universitatea din Helsinki.
Însă această descoperire ar putea avea și o urmare pozitivă, în situația în care calitatea informațiilor produse în aceste noduri locale ar fi îmbunătățită. Cercetătorii afirmă că o astfel de schimbare ar fi un exemplu clasic de strategie de management de tip „gândește la nivel global, acționează la nivel local”.
„Calitatea informațiilor despre păianjen din presa globală este destul de slabă – erorile și senzaționalismul sunt generalizate. Informațiile referitoare la păianjen din presă circulă printr-o rețea globală foarte interconectată, iar răspândirea dezinformării este determinată de un număr limitat de factori-cheie, tonul senzaționalist al unui articol fiind deosebit de important”, a afirmat Mammola.
Implicațiile informării greșite cu privire la păienjeni se resimt chiar și în prezent, după cum se arată în studiu. Cercetătorii amintesc că unele școli au fost închise după ce au fost raportate invazii ale unor așa-zise văduve negre, în timp ce un bărbat și-a dat foc la casă când ardea cu un dispozitiv special pânzele de păianjen din curtea sa.
Mai mult, modul în care presa se raportează la păiajeni poate avea implicații și în ceea ce privește conservarea păianjenilor din sălbăticie. Pe viitor, echipa își propune să stabilească dacă există vreo legătură între informațiile de proastă calitate despre păianjeni și persistența sentimentelor arahnofobe în rândul populației.
Leave a Comment