Narativele propagandei ruse, îmbrățișate de români: cum ne desconsiderăm poziția în relația cu partenerii strategici

De câte ori ați citit, pe rețelele sociale, că românii sunt ”sclavii” Europei sau, în situații extreme, ”colonia” partenerilor noștri occidentali?

Românii par din ce în ce mai predispuși să își împărtășească opinia negativă despre poziția țării în rândul parteneriatelor din care țara noastră face parte, acuzând statele occidentale că se folosesc de infleunța lor pentru a exploata în diferite moduri România. Frecvent, grupurile de Facebook sunt inundate de nemulțumiri la adresa UE, dar și cu teorii conspiraționiste despre influențe străine maligne care ne ”jefuiesc”, despre corupția morală a Occidentului și restricțiile legate de COVID-19.

Narativele seamănă cu eforturile propagandistice ale Kremlinului, care au jucat în ultimul deceniu în două direcții: aceea de îmblânzire a percepției fostului bloc sovietic asupra Rusiei, dar și de discreditare a statelor opozante. În mod cert, campaniile de dezinformare susținute de Moscova includ teme și abordări diverse, în funcție de profilul populației, însă se aseamănă prin tentativa de a scoate în evidență diferențele economice dintre țările vestice și cele estice.

Rusia lucrează cu ce poate

Influența Rusiei este una limitată asupra României, iar curentul naționalist – inspirat de Ungaria și Polonia – nu a ajuns încă în topul preferințelor românilor. Mai mult, Rusia nu are legături majore cu țara noastră nici din perspectivă economică, excepție făcând desigur importul de gaze naturale, bazându-se astfel pe canalelel propagandistice pentru a influența opinia publică.

În fond, nici românii nu sunt pro-ruși. Un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research și publicat în 2021 arată că 81% dintre respondenți au afirmat că țara noastră trebuie să aleagă direcția Vest, în timp ce doar 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

În aceeași notă, 61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine.

Din această perspectivă, narativele clasice promovate de Moscova erau sortite eșecului. Prin prisma reticenței românilor față de orice vine dinspre Kremlin, campaniile de dezinformare s-au concentrat asupra următorului obiectiv clar impus de Putin: discreditarea statelor vestice, care reprezintă pentru Rusia un impediment în obținerea poziției dominante pe scena internațională.

Pensula din mâna lui Putin

Există trei narative asumate de propaganda rusă și pe care le regăsim în spațiul românesc, prin reacțiile din mediul online:

  • NATO reprezintă un pericol
  • UE este pe punctul de a se destrăma
  • Românii sunt sclavii Europei și ai Statelor Unite ale Americii

În cazul acestuia din urmă, motivația vine din poziția României de membru NATO și țară care deține un scut anti-rachetă. Prin diverse metode de subversiune, Moscova a încercat să țină sub control tendința expansionistă a Alianței Nord-Atlantice, iar nu de puține ori, presa rusă susținută de stat a promovat ideea unei mai mari prezențe militare a Rusiei în zona Mării Negre.

Implementarea ideii că românii sunt victime ale Americii a fost făcută prin promovarea sistematică a lipsurilor țării noastre și portretizarea politicienilor români drept actori servili ai SUA. De aici și ideea că America este, în relația cu România, o putere colonizatoare.

Un alt aspect vizat de eforturile Moscovei este discreditarea modelelor deopotrivă americane și europene, precum cultura de masă sau anumite trenduri politice. Deschiderea Occidentului către importanța incluziunii sociale au dus la accentuarea eforturilor Rusiei de discreditare a ideii de ”political corectness”, portretizată drept o idee extremă, care pune în pericol securitatea populației. Inclusiv Putin a vorbit pe tema corectitudinii politice, despre care a spus că duce „la punctul în care oamenii vorbesc serios despre înregistrarea partidelor al căror scop este legalizarea propagandei pedofiliei”.

Alexandra Irina Minea:
Leave a Comment

Acest website foloseste cookie-uri