Cum declanșezi o campanie eficientă de dezinformare? Răspunsul la această întrebare îl găsim, în mod curios, în interiorul unui manual operativ din 1949, aparținând CIA și declasificat în urmă cu câțiva ani. Strategical Psychological Warfare (Războiul Psihologic Strategic) a fost scris ca răspuns la cel de-al Doilea Război Mondial și în ciuda faptului că CIA la vremea respectivă nu avea cum să prezică un mediu precum cel dominat de social media din prezent, strategiile propuse în acest manual sunt surprinzător de actuale.
Comunitatea de intelligence din Statele Unite concluziona într-un raport din 2017 faptul că „Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat o campanie de influențare a alegerilor prezidențiale din 2016”. Totodată, potrivit comunității de intelligence de peste Ocean scopul mai larg al Kremlinului era acela de a submina încrederea populației în procesul democratic american.
Dacă Statele Unite, cea mai puternică democrație de pe Glob a ajuns vulnerabilă în fața unei asemenea campanii, atunci state mult mai mici în raport de putere, precum România, ar putea fi victime sigure. Vestea bună e că îndrumările din manualul operativ al CIA pot fi luate în calcul în prezent și constituie o importantă sursă de inspirație pentru combaterea unei asemenea campanii.
Importanța personalităților
„Oamenii ajung să îndrăgească sau să urască o persoană mai rapid decât o idee”, se arată în manualul operativ al CIA. De aceea, continuă ideea, „este mai bine să direcționezi războiul psihologic către o personalitate mai degrabă, decât către o idee”.
Cu alte cuvinte, bazează-te pe emoții și nu pe logică, iar cea mai bună modalitate de a face asta e să îți direcționezi atacul către o persoană publică. Manualul sugerează să-i distorsionezi trăsăturile, exagerându-i calitățile sau defectele pentru a crea efectul scontat. În anii ’30 – ’40 era vorba de „mustața lui Hitler” sau „umbrela lui Chamberlain”.
Victoria vine fără a trage un singur glonț
O campanie reușită e aceea în care obții victoria fără a trage un singur glonț. Astfel, o altă lecție importantă a manualului e aceea potrivit căreia campania de propagandă „trebuie să înceapă pe timp de pace, cu mult înaintea declanșării ostilităților”.
CIA considera că Hitler a acționat exact după acest principiu jucând cartea simpatiei opiniei publice pentru Germania și aversiunea acesteia față de Franța. La fel ca Germania, Rusia a atacat pe timp de pace. Nu a tras niciun glonț asupra Occidentului, dar propaganda ei agresivă este similară cu cea a Germaniei hitleriste. Actorii principali și mediul de comunicare s-au schimbat, dar tema a rămas aceiași.
Dezinformarea din prezent nu reprezintă un fenomen cu adevărat nou.
Pentru aceia care cred orbește în propagandă, doar că le confirmă unele prejudecăți, nu contează prea mult dacă ea vine din Rusia sau nu. Persoana care dorește să se informeze, dar nu știe întotdeauna pe cine să creadă, aceea este cea mai expusă.
Vestea bună e că dezinformarea din prezent nu reprezintă un fenomen cu adevărat nou. Desigur, contextul poate fi nou, dar în linii mari tacticile acestea au mai fost puse în practică și în trecut. Important e dacă vom accepta repetarea trecutului.
Leave a Comment