Inteligența artificială, ajutor sau inamic în fenomenul știrilor false?

HotNews.ro

Cercetările recente făcute de specialștii în media de peste Ocean au demonstrat faptul că știrile false se răspândesc mult mai rapid decât știrile reale. Până în 2022 am putea vedea mai multe știri false decât informații reale. Acest lucru ar putea provoca un fenomen pe care cercetătorii l-au numit „vertijul realității”  (reality vertigo) – fenomenul în care computerele ar putea genera un conținut fals, dar atât de convingător încât majoritatea oamenilor nu ar mai putea distinge realitatea de fals.

Detectarea și producerea de fake news

Algoritmii de învățare a computerelor care folosesc inteligența artificială, au reușit de zeci de ani să combată e-mailurile de tip spam, analizând textul mesajelor și stabilind cât de probabil este ca un anumit mesaj să fie trimis de la o persoană reală și nu de la un program computerizat.

Bazându-se pe acest tip de analiză de text în lupta împotriva spam-ului, sistemele care folosesc inteligența artificială pot detecta știrile false distribuite online cu o acuratețe destul de mare.Totodată, o altă metodă ar putea consta în comparația conținutului unor articole, iar pe baza acestor comparații să se determine incongruențe. Sistemele similare pot identifica și conturi de pe rețele de socializare care răspândesc știrile false.

Există și un revers al medaliei, deoarece inteligența artificială poate fi folosită și pentru producerea de știri false. Sistemele bazate pe inteligența artificială se dovedesc deja capabile să creeze ceea ce se numește „deepfake” .

Inteligența umană este cheia

Cea mai bună modalitate de a combate răspândirea știrilor false ține de componenta umană. Știrile false au consecințe sociale vizibile: polarizare politică, partizanare crescută și o erodare a încrederii în mass-media.

Site-uri precum YouTube și Facebook, ar putea decide să eticheteze conținutul lor, arătând dacă un articol este verificat de o sursă credibilă. În acest caz componenta umană ar fi componenta-cheie. Această idee a fost vehiculată și de Zuckerberg. Wikipedia folosește deja un model similar bazat pe voluntari dedicați care urmăresc și verifică veridicitatea informațiilor postate. Fondatorul Facebook a declarat deja că rețeaua de socializare va lua măsuri sporite pentru limitarea știrilor false.

Inteligența artificială poate fi în acest context atât utilă cât și dăunătoare. Dacă cercetătorii americani au dreptate, atunci scenariul sumbru la care vom fi expuși în câțiva ani, acela în care știrile false vor deveni mai numeroase decât cele adevărate, ar putea avea consecințe grave. Rămâne de văzut ce măsuri vor lua marile platforme de social media. Inteligența artificială reprezintă viitorul, dar componenta umană este în ultimă instanță responsabilă de modul în care vor evolua lucrurile în viitor.

Robert Manea:
Leave a Comment

Acest website foloseste cookie-uri