Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a schimbat cursul obișnuit al lucrurilor: mulți oameni au trebuit să se adapteze și să găsească formule prin care să lucreze de acasă, alții și-au pierdut locurile de muncă, oamenii au renunțat la tabieturile lor zilnice, unele companii au început să producă echipament sanitar. Și tehnologia se schimbă: nevoia de a ști pe unde ”circulă” virusul a determinat crearea unor aplicații care să detecteze locația persoanelor infectate. Însă nu toată lumea le privește cu ochi buni.
NSO Group, o firmă israeliană de spyware, a fost prima care a anunțat că va dezvolta o astfel de aplicație. În esență, device-urile pe care utilizatorii le dețin vor înregistra și stoca datele privitoare la circulația acestora, însă compania susține că ea nu va avea acces la niciun fel de informație. Platforma va fi administrată și folosită exclusiv de autorități, care oricum vor trebui să depună eforturi în plus pentru a identifica fiecare individ, de exemplu prin numărul de telefon.
SOCIAL MEDIA SE IMPLICĂ
Cum era de așteptat, în competiție au intrat și alte companii, care în mod normal nu se ocupă cu dezvoltarea de software-uri pentru spionaj. Google și Facebook au anunțat, la distanță de o săptămână una de alta, că au în plan platforme care să folosească datele despre mișcările populației pentru a ajuta la modul de răspândire al virusului și pentru a oferi informații despre măsurile care dau roade.
Practic, două dintre cele mai mari nume din industria tehnologică pun la bătaie vasta colecție de date pe care o deține pentru a încerca să oprească pandemia de SARS-COV-2.
Totuși, metodele folosite atât de Google, cât și de Facebook, par a fi ceva mai relaxate decât cele ale NSO Group. Până acum, compania Alphabet a emis un raport pentru 131 de țări, printre care se numără și SUA și România, care arată cât de mult a scăzut circulația populației în spații precum parcuri, centre comerciale, stații de transport în comun etc.
CITIȚI ȘI: PLIMBĂRILE ROMÂNILOR S-AU MUTAT ÎN CARTIERE. CUM A MODIFICAT PANDEMIA TIPARELE DE CĂLĂTORIE ALE OAMENILOR
Spre exemplu, pe 29 martie, zonele rezidențiale au fost cu 15% mai circulate decât în perioada 3 ianuarie – 6 februarie, în timp ce deplasările în centrele comerciale au fost reduse cu 81%. Traficul din parcuri și supermarketuri a fost și el redus (60%, respectiv 53%).
Mai mult decât atât, nu toate datele folosite pentru a realiza studiul sunt reale. Google a anunțat că utilizatorii nu au de ce să își facă griji, întrucât unele informații sunt generate aleatoriu, în timp ce toate informațiile publicate se vor baza pe seturi de date anonime și agregate. Ca măsură suplimentară, userii vor trebui să își dea acceptul ca Google să le înregistreze și stocheze datele.
GERMANIA ȘI MAREA BRITANIE VOR PROPRIILE VERSIUNI
Recent, și Germania a anunțat că cetățenii săi își vor putea monitoriza simptomele de COVID-19 printr-o aplicație care se conectează la smartwatch-uril și brăţările fitness. Datele culese – locația aproximativă și informații despre puls, somn şi nivel de activitate – vor fi anonimizate și urmărite doar cu acordul utilizatorului, conform Ziarul Financiar.
Regatul Unit al Marii Britanii vrea, în schimb, să facă competiție companiilor de social media și de spyware, prin dezvoltarea propriului sistem de supraveghere a pandemiei. Aplicația le va trimite informări utilizatorilor, în cazul în care aceștia au luat contact cu o persoană cu COVID-19, dar va permite și cetățenilor să comunice mai rapid cu NHS (National Health System). BBC informează că, în decursul săptămânii viitoare, o versiune preliminară va fi testată într-o locație securizată.
ÎNGRIJORĂRILE, DE ÎNȚELES
E de înțeles de ce există și îngrijorări. În cazul NSO Group, ea are în spate o serie lungă de acuzații, precum încălcarea drepturilor omului, colaborarea cu regimuri totalitare, spionajul altor state. Plus că WhatsApp acuză compania israeliană că a spart conturile a peste o mie de utilizatori, printre care și diplomați, jurnaliști, politicieni și activiști, ceea ce ridică suspiciuni în privința intențiilor NSO Group.
Și chiar dacă Facebook și Google nu au săvârșit fapte la fel de grave, Facebook nu și-a construit cea mai bună reputație ca și păstrător al datelor cu caracter personal. Dovadă stă scandalul Cambridge Analytica, distribuirea datelor utilizatorilor cu producătorii de dispozitive precum Apple, Amazon, Microsoft și Blackberry, expunerea a 30 de milioane de conturi din cauza unei breșe de securitate – și astea sunt numai câteva din situațiile inconfortabile în care Facebook s-a aflat în 2018. Eforturile companiei lui Mark Zuckerberg de a-și îmbunătăți serviciul încă nu par a fi destul, chiar dacă de doi ani promite și anunță noi schimbări în modul în care platforma de social media e gestionată.
Însă nu e vorba doar de monopolul unor firme private asupra activităților unor indivizi: există îngrijorări mari că eforturile de a proteja drepturile omului de până acum sunt puse în pericol de sistemele de supraveghere în masă. The Wired scrie că procesul trebuie să fie complet transparent, pentru ca fiecare individ să poată verifica dacă folosirea datelor sale nu este abuzivă.
”Acești pași pot genera o extindere pe termen lung a stării de supraveghere. Covid-19 vine după două decenii de schimbări tehnologice rapide, în care atât sectorul public cât și cel privat și-au sporit exponențial capacitatea de a încorpora supravegherea în diverse aspecte ale guvernării și activității comerciale. Multe democrații au încercat, nu întotdeauna cu succes, să construiască bariere legale care să restricționeze capacitatea autorităților de a accesa și exploata informațiile personale colectate de companii private. Supravegherea coronavirusului ar putea demonta aceste structuri”,se arată în articolul de pe Wired.
În acest moment, chiar dacă lupta cu pandemia este prioritară, libertățile individului trebuie să fie respectate cu strictețe. Altfel, riscăm să ne trezim cu o criză de altă natură decât epidemiologică: cea a democrației.
Leave a Comment