Pe măsură ce continentul european începe să revină la un ritm apropiat de normalitate, Parlamentul European atrage atenția că este necesară o schimbare în Schengen, pentru protejarea principiilor europene, printre care se numără și integrarea României în spațiul fără margini al UE.
Eurodeputații au aprobat încă din 2011 să adere la spațiul Schengen, însă fără rezultate concrete. Cu toate că țara noastră a trecut de toate etapele tehnice, pentru finalizarea procesului de integrare este necesar votul unanim al Comisiei Europene. Iar pentru că subiectul nu a fost atât de bine explicat la nivel politic și în mass-media, lăsând loc interpretărilor individuale, a apărut și o teorie a conspirației privind motivul pentru care România nu este încă în Schengen, arată BalkanInsight.
Rivalitatea dintre porturi
Principala speculație care circulă pe internet privind motivul pentru care Comisia Europeană nu a dat până acum undă verde României pentru spațiul Schengen este că Olanda s-ar teme că portul din Rotterdam ar pierde poziția fruntașă pe care o deține în prezent, în detrimentul celui din Constanța.
La polul opus se află Olanda, care afirmă că decizia sa nu are nicio legătură cu comerțul maritim – ci, mai degrabă, cu corupția și activitățile ilegale din România și Bulgaria. Acestea, spun oficialii olandezi, ar putea să afecteze integritatea spațiului Schengen.
Cu toate astea, analiza realizată de divizia de investigații a Balkan Insight arată că România nu ar prezenta un pericol pentru Olanda la capitolul comerțului maritim din mai multe motive.
Unele dintre ele au legătură cu geografia: în timp ce principalul port european, situat în Marea Nordului, are deschidere directă la Oceanul Atlantic, portul din Constanța, aflat în Marea Neagră, este conectat la Oceanul Atlantic prin strâmtori și Marea Mediterană. Cu alte cuvinte, ”nu sunt în concurență directă, nu lucrează cu aceleași rute și nu deservesc aceleași tipuri de marfă”, după cum afirmă Dorin Popescu, președintele institutului de geopolitică Casa Mării Negre, pentru sursa citată.
Nu numai că geografia ar face imposibilă o astfel de realizare pentru România, însă portul din Constanța are o capacitate mult mai mică față de alte porturi europene, cu atât mai mult față de principalul port european – 59.424.821 de tone, față de 466.400.000.
În 2016, prim-ministrul de la acea vreme, Dacian Cioloș, încerca să demonteze acest mit răspândit în presa locală și în spațiul online românesc: ”Niciun politician din Olanda cu care am vorbit nu a legat relația dintre porturile Constanța și Rotterdam de acceptarea României în Schengen. (…) Vă pot asigura că cel puțin la nivelul meu, această problemă nu a fost ridicată”, a spus actualul lider al PLUS, conform Business Review.
Este imposibil de stabilit dacă votul negativ dat de Olanda are, în spate, raționamente de ordin economic, însă scenariul conform căruia Constanța ar putea lua fața Rotterdamului pare puțin probabil. În schimb, promovarea acestor speculații în spațiul public din România indică nevoia unei consolări, care să înlocuiască lipsa de acțiune a autorităților în privința problemelor pe care portul Constanța le-a avut după decembrie ’89.
Leave a Comment