De ani de zile, jurnaliștii duc un război constant cu politicienii corupți, care s-au perindat pe scaunele calde ale Parlamentului și care și-au făcut legi în interesul propriu, fără să se gândească o secundă și la interesul cetățenilor, care le-au dat votul lor de încredere și care au crezut că doar așa vor avea un viitor mai bun.
De aici, a pornit un conflict care a fost pasat de la o generație la alta, ca un joc de ștafetă, fără final. Veteranii au predat portofoliile novicilor, iar aceștia și-au făcut treaba cum au știut mai bine, în timp ce în Parlament și în Guvern, politicienii își protejau cu toate forțele puterea. Așa s-au ajuns la îngrădiri ale drepturilor jurnaliștilor, la jigniri sau chiar la amenințări cu moartea. Nimic din toate acestea nu a putut opri, însă, valul de întrebări ale celor care nu s-au lăsat cumpărați și care au mers până în pânzele albe pentru a afla: adevărul.
Pentru a afla adevărul, jurnaliștii de investigații scot la iveală realități înfiorătoare, întregi scenarii teatrale în care corupția joacă rol principal, pătrund în locuri în care oamenii simplii nu vor avea niciodată acces și stau de vorbă cu cei care nu se opresc niciodată pentru a da socoteală cetățenilor, pe scurt sunt aceștia reprezintă vocea societății civile, adevărați ambasadori de la care avem cu toții de învățat.
Impactul reportajelor și al anchetelor desfășurate de-a lungul timpului de aceștia au schimbat legi, au înființat instituții salvatoare de vieți și au închis personalități politice care au blocat ani de zile dezvoltarea României. Astfel, trecem în revistă, în cele ce urmează, principalele anchete jurnalistice care au schimbat România și care au adus-o cu un pas mai aproape de normalitate.
Anchetele care au salvat pădurile României
De mai bine de zece ani, Alex Dima a fost unul dintre jurnaliștii care au căutat să schimbe prin eforturile lor mentalitățile și comportamentul românilor. Una dintre cele mai cunoscute și mai complexe anchete al sale ”România, marea defrişare” a reușit să salveze 200.000 de hectare de pădure și să schimbe legea Siguranței Naționale. Prin intermediul reportajelor sale a scos la lumină mafia pădurilor, iar cei implicați au plătit prețul aspru al faptelor sale. Totodată, acesta a cerut parlamentarilor să modifice legea, astfel încât tăierile ilegale de peste un hectar sau de peste 300 de metri cubi să fie pedepsite ca atentat la Sigurnața Națională.
”Dacă vreți, poate fi contabilizat ceea ce am realizat până acum. Am salvat, cu un singur material, 20.000 de hectare de pădure, am schimbat legea Siguranței Naționale, construim un spital la Marie Curie, am ajutat la înființarea taberei Magic Camp și suntem aici, mergem mai departe”, a menționat acesta pentru Protv.ro.
Campaniile care au schimbat legi și mentalități
Campaniile Paulei Herlo au reprezentat o gură de aer proaspăt pentru sistemul adopțiilor din România. Una dintre cele mai sonore anchete, care a avut un impact la scală largă, a fost “Tu ştiu ce mai face copilul tău?”, campanie laureată cu premiul Emmy la New York, care a generat în 2008 o lege privind privind protecţia copiilor, iar în 2011 campania “Vreau şi eu părinţii mei” a determinat schimbarea legii adopţiilor, potrivit Protv.ro.
Tot în anul 2008, jurnalista a mai coordonat și redactat campania „Există viață după moarte“, care a avut ca efect dublarea numărului de donatori de organe. Un an mai târziu, în urma campaniei „Avem viață în sânge“ este înființat Registrul Donatorilor de Celule Stem.
Pe urmele lor…
Jurnalistul de investigații, Cătălin Tolontan, s-a făcut remarcat de-a lungul timpului prin anchetarea mai multor personalități, iar unele dintre acestea s-au transformat în dosare penale. Astfel, când vorbim despre Tolo, amintim dosare precum: ”Gala Bute”, ”HexiPharma”, ”Dosarul Transferurilor” și multe alte investigații în urma cărora au fost demiși sau închiși demnitari sau simpli impostori.
În 2011, Tolontan scria o anchetă referitoare la modul suspect în care a fost finanțat evenimentul pus la cale de Elena Udrea și care-l avea ca protagonist pe jucătorul de box Lucian Bute. Chiar dacă ancheta este veche de mai bine de opt ani, întregul proces și efectele produse de aceasta vor rămâne mult timp în memoria colectivă a românilor. După publicarea acesteia au fost condamnați cu executare: Elena Udrea – 6 ani, – Rudel Obreja- 5 ani și Tudor Breazu- 3 ani.
Un alt caz extrem de controversat, cu efecte destul de puternice, la nivel societății a fost și HexiPharma. În urma teribilei catastrofe de la Colectiv sistemul de sănătate a picat orice test al integrității sau al profesionalismului. Totul a început de la modul în care tot mai mulți răniți în timpul incendiului, au început unul câte unul să înceteze din viață. Astfel, Cătălin Tolontan a pus atunci sistemului de sănătate o întrebare destul de simplă: de ce ajung să fie oamenii infestați cu bacterii periculoase în spitale?
Răspunsul a șocat o țară întreagă. Jurnalistul a descoperit faptul că infecţiile din spitale au fost provocate de produsele diluate, vândute de compania HexiPharma, iar imediat ce dosarul a ajuns în mâinile procurorilor, aceștia au dezvăluit faptul că firma avea contract cu 300 de spitale din toată țara, care au fost convinse că au cumpărat produse testate.
Ancheta îi viza pe cei din conducere, printre care și fostul patron, Dan Condrea, care s-a sinucis la puțin timp după începerea urmăririi penale. Mai mult, judecătorii au decis și condamnarea actualului director, Florin Dinu, la 3 ani de închisoare cu executare, dar și să plătească despăgubiri către aproape 130 de spitale care au cumpărat pe parcursul mai multor ani produse la această companie, potrivit Digi24.ro.
Pe lângă toate acestea, Tribunalul București a mai hotărât și amendarea companiei cu suma 2,6 milioane de lei, amendă penală, pentru înșelarea celor 300 de spitale din România, decizie care nu a mai putut fi fost contestată.
”Dumnezeul achizițiilor”, de la reportaj la dosar DNA
Pe data de 19 februarie 2019, jurnalistul Alex Nedea publica investigația „Dumnezeul achizițiilor“, un material viral, care a adunat sute de reacții în mediul online și care a fost preluat imediat de mai multe televiziuni și publicații naționale.
Investigația arăta cum preotul Mădălin Iscru a creat o rețea infracțională în județul Tulcea, prin care din postura de administrator al unei firme, a primit zeci de contracte finanțate de Ministerul Dezvoltării, prin programul de dezvoltare rurală PNDL. Totodată, jurnalistul a mai arătat că preotul mai deținea, în aceeași perioadă, și funcția de consilier la același minister.
Cazul a ajuns în atenția Poliției Tulcea mâna după ce mai mulți cititori Recorder au trimis link-ul pe adresa de e-mail a instituției.
Leave a Comment