Un studiu realizat de European Journal of Public Health afirmă că există cu siguranță o conexiune între scepticismul față de vaccine și populism. Experții afirmă că aceste două fenomene și-au făcut simțită prezența – și chiar continuă să crească – în linie una față de alta.
The Guardian notează că au fost remarcate în cadrul studiului două aspecte: țările cu un număr mare de partide populiste tind să aibă o populație mai sceptică față de imunizare, dar și că persoanele care votează formațiuni politice din această sferă sunt mai predispuși spre a fi anti-vaccin.
”Cu cât nivelul voturilor populiste este mai ridicat într-o țară, cu atât mai mare este proporția populației care crede că vaccinurile nu sunt eficiente”, se arată în raport.
Mișcarea anti-vaccinare, o amenințare mondială
În ultimii doi ani, mișcarea antivaccinare a devenit atât de îngrijorătoare, încât Organizația Mondială a Sănătății (WHO – World Health Organization) a inclus-o pe lista pe lista amenințărilor la adresa sănătății. HIV, Ebola, infecțiile nosocomiale, mediul nefavorabil și poluția sunt alte câteva exemple.
Cel mai bun exemplu pentru teoria propusă de studiul de la începutul acestei analize sunt Italia, Franța și Grecia. Pe baza rezultatelor alegerilor europarlamentare din 2014 și a unui studiu despre scepticismul privind vaccinurile, cele trei state relevă concluzia la care a ajuns și European Journal of Public Health.
Mai mult decât atât, Europa a fost lovită de către o epidemie de pojar în anul 2018. Cele mai afectate țări au fost și cele în care populația era și cea mai neîncrezătoare în sistemul medical, aceleași care au votat cei mai mulți populiști – excepție făcând Franța, care a fost depășită privind europarlamentarii considerați a fi populiști de către Danemarca și Marea Britanie (deși acestea două nu se confruntă cu un val mare de părinți care refuză vaccinarea). Față de anul 2017, când au fost înregistrate doar 25,863 de cazuri de pojar, în 2018 numărul aproape s-a triplat, ajungând la 82,596.
Ce leagă populismul de mișcarea anti-vaccinare?
”Cheia” stă în sentimentul care se află la fundația populismului. Formațiuni politice precum M5S din Italia se bazează pe neîncrederea populației în ”the Estamblishment” (grupul sau elita care domină într-o națiune) pentru a prelua controlul. De cele mai multe ori, acestea se auto-propun drept ”o schimbare” a sistemului precedent.
Andrej Skolkay, directorul Școlii de Comunicații și Media din Bratislava, scrie în ”Populism in Central Eastern Europe” că ”politicianul populist se prezintă pe sine ca un om obișnuit care înțelege oamenii, spre deosebire de elitele corupte, incapabile și/sau nepotrivite să guverneze. El susține că reprezintă toate grupurile defavorizate, subreprezentate sau orice alt grup relativ mare vag definit (…) Populismul împarte în mod clar societatea în două
grupuri, cele pentru și cele împotriva liderului (…) Populismul, mai devreme sau mai târziu, adoptă în retorică și eventual în politicile sale elemente naționale, elemente religioase sau orice altă retorică ostilă, adică un stil negativ de a crea o definiție culturală comună care să poată uni cel mai mare posibil grup de potențiali alegători pentru și mai ales împotriva ceva sau a cuiva”. Cu toate astea, se mai afirmă în lucrare că ”o altă trăsătură importantă este lipsa unui set coerent și clar idei sau orice ideologie și politică consecventă pentru grupările de lungă durată, cele pentru și cele împotriva liderului”.
Fenomenul anti-vaccinare se răspândește ca un virus
Studiile realizate recent, încă de când fake news-urile au devenit un subiect de interes major, au arătat faptul că informațiile negative tind să fie mai bine ținute minte decât cele pozitive, dar și că demascarea acestora poate duce și la formarea unei neîncrederi a publicului în informații. Creierul uman tinde, la un moment dat, să uite sursa informației și să ia de bună ceea ce își amintește. Această caracteristică a psihicului, unde se mai adaugă impactul pe care îl au știrile cu caracter manipulator, fac fenomenul de fake news să fie unul care afectează populația lumii din ce în ce mai tare.
De exemplu, chiar la începutul acestui an vorbeam despre campaniile desfășurate de către UNICEF în Congo. Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite se luptă și cu Ebola, și cu știrile false.
La jumătatea anului trecut, un politician din opoziție a declarat public că virusul a fost făcut într-un laborator guvernamental, ”pentru a extermina populația din (orașul) Beni”. Atunci când, la finalul lui 2018, atât Beni cât și Butembo au fost excluse de pe listele de la alegeri din cauza epidemiei, neîncrederea oamenilor a atins cote alarmante. Un centru de evaluare Ebola a fost atacat, iar oamenii au mai refuzat să se vaccineze – din august până la sfârșitul anului au fost înregistrate aproximativ 343 de decese și peste 600 de cazuri confimarte.
Cu toate astea, reprezentanții UNICEF spun că eforturile lor au dat roade și lumea pare mai deschisă spre vaccinare. Asta după ce au fost adunat informații despre percepția comunităților locale și mai mulți tineri au fost recrutați de către Guvern să raporteze știrile false ce circulă prin intermediul WhatsApp.
Răspunsul ar fi fost combaterea știrilor false – însă nu prin repetarea dezinformărilor.
Rețelele de socializare, principala cale de (dez)informare
WhatsApp-ul a jucat un rol important: prin acesta nu numai că au fost distribuite fake news, dar au fost și demascate (de către UNICEF). Aceeași aplicație de mesagerie este folosită pentru distribuirea dezinformărilor și în India.
În Europa și America, dezinformarea și manipularea circulă foarte repede prin intermediul rețelelor de socializare. Atunci când ne referim la mișcarea anti-vaccin occidentală, trebuie să vorbim și despre paginile și grupurile dedicate acesteia.
Un studiu din 2017 a analizat tiparele activității pe social media a comunităților care sunt sceptice față de vaccinare. În cadrul acesteia regăsim un tabel de termeni folosiți des de către membri grupurilor analizate, care au dus la concluzia că prelevă gândirea conspiraționistă: ”Sentimentul pe toate modelele tematice (cu excepția temei 9) este destul de negativ în to, sugerând că utilizatorii paginilor anti-vaccinare se simt nu numai indignați moral față de practica vaccinării, ci și oprimați din punct de vedere structural de guvernul aparent tiranic și conspirativ și mass-media. Subiectele 2, 3, 4, 5, 7 și 10 par să se potrivească cu convingeri în stil conspirativ în care guvernul și mass-media sunt actori cheie în subminarea, negarea sau perpetuarea pagubelor cauzate de vaccinări. Acestea includ: acoperirea media sau negarea gradului de vătămare și deces al vaccinării (Tema 3); Implicarea lui Bill Gates în răspândirea virusului Zika în Brazilia și dincolo de granițele sale (Tema 5); și chemtrails (tema 10), care este o convingere că traseele de vapori emise de aeronave sunt compuși chimici pulverizați de guvern și concepuți să supună populația și / sau să controleze vremea”.
Cu toate astea, s-a observat că ”rețelele anti-vaccinare, în ciuda dimensiunilor lor relative și a nivelului ridicat de activitate, sunt relativ rare sau „slăbite” (n.r. – atunci când vine vorba de comunitate)”.
Câteva platforme online au început deja să ia măsuri împotriva acestui fenomen: la sfârșitul săptămânii, YouTube a anunțat că nu va mai monetiza videoclipurile acelor canale care publică teorii conspiraționiste anti-vaccin și dorește, în schimb, să facă mai accesibil conținutul online care promovează beneficiile vaccinurilor. De asemenea, videoclipurile anti-vaccinare nu vor mai apărea în ”Recomandate”, conform G4Media.ro.
Platforma de video-sharing a luat această decizie după ce mai multe mai multe companii și-au retras reclamele până când YouTube nu va rezolva situația.
Asta nu înseamnă că mișcarea nu este una cu potențial periculos: experții în sănătate spun că este nevoie ca 95% din copiii dintr-un stat să fie vaccinați, pentru a evita o altă epidemie de pojar. Cei mai în pericol sunt acele persoane a căror vaccinare nu a putut fi realizată din cauza unui sistem imunitar compromis.
Leave a Comment