De cealaltă parte a Prutului, Republica Moldova a dat undă verde un proiect de lege care nu numai că limitează drepturile presei, dar creează un precedent periculos, întrucât permite reintrarea Rusiei în sfera de influență moldovenească.
Pierderea alegerilor de către Igor Dodon, fostul președinte al Republicii și liderul PSRM, a dezlănțuit ceea ce presa atât din România, cât și de peste Prut, a numit – pe drept – tentativa unei lovituri de stat parlamentare. Propunerile, care nu se limitează la legea audiovizualului, pun în pericol echilibrul regiunii și prevestesc un nou conflict socio-politic în interiorul granițelor.
Mai mult timp pe sticlă pentru programele ruse
Un grup restrâns de deputați socialiști, din partidul noului ex-președinte, au depus un proiect de lege care prevede modificarea Codului serviciilor media audiovizuale prin reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale, transmise în cadrul serviciilor de televiziune. Astfel, programele locale în limba română vor fi reduse de la 8 ore, la 6 ore pentru furnizorii publici regionali de servicii media.
În decursul zilei de joi, propunerea a primit răspuns și de la Consiliul Audiovizualului, care, în ciuda faptului că au existat discuții în rândul membrilor, a aprobat proiectul legislativ. Președintele CA a motivat decizia, conform Deschide.md, ca fiind un ajutor pentru furnizorii de televiziune, care oricum nu puteau atinge cota de transmisie a programelor de acest fel.
„Dacă Consiliul Audiovizualului ar monitoriza la sânge toate posturile de televiziune la respectarea acestei prevederi, ar curge gârlă foarte multe sancțiuni. Pentru a nu fi acuzați de faptul că sancționăm în condițiile în care nu există posibilitate reală de îndeplini această cotă, eu cred că această poate fi diminuată pentru o perioadă intermediară”, a declarat Vicol, susține sursa citată.
Pe de altă parte, Artur Cozma, membru la rândul său în Consiliul Audiovizualului, susține că diminuarea cotei reprezintă „un mesaj nefericit pentru consumatorii de produs media”.
Libertatea presei, sacrificată sub spectrul intereselor politice
Însă reducerea programelor în limba română – o altă tentativă disperată a lui Dodon de a atrage publicul rusofil de partea sa – nu este singura inițiativă propusă de PSRM. Presa de peste Prut notează că, printre altele, instanțele vor putea să-i oblige pe jurnaliști să-și dezvăluie surse „în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securității naționale și a ordinii publice”, în ciuda faptului că propuneri similare au fost criticate în trecut de comunitatea internațională.
Urmând exemplul statelor care folosesc dezinformarea ca să ridice suspiciuni asupra industriei mass-media, inițiatorii legii susțin că aceasta va fi o armă împotriva știrilor false, dar și o metodă prin care presa va fi responsabilizată. Putin a justificat o lege similară, adoptată în decursul anului 2019.
Potrivit propunerii PSRM, jurnaliștii ar putea să fie obligați să dezvăluie detalii despre surse, precum: datele personale, precum și vocea sau imaginea unei surse; circumstanțele concrete ale obținerii informației de către jurnalist, partea nepublicată a informației furnizate de sursa jurnalistului.
Un alt paragraf din lege susține, conform Agora.md, că „confidențialitatea surselor de informare obligă la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate”. Totodată, deputații propun ca dezvăluirea unei surse de informare să poată fi „dispusă de instanța de judecată în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securității naționale sau a ordinii publice”.
Dodon nu mai vrea „legea anti-propagandă”
Proiectul de reducere a programelor în limba română îi are ca și inițiatori pe deputații PSRM Adrian Lebedinschi, Bogdat Țîrdea și Vasile Bolea. Nu întâmplător, aceștia au mai avut o propunere controversată – anularea așa-zisei legi anti-propagandă.
Pe 12 ianuarie 2018, Partidul Democrat din Moldova, aflat la acel moment la guvernare, a reușit să obțină intrarea în vigoare a „legii anti-propagandă”, care restricționează difuzarea canalelor de știri rusești în țară. La acel moment, proiectul legislativ a stârnit un scandal între executiv și președinte. Dodon a refuzat de două ori să avizeze intrarea în vigoare a legii, motiv pentru care Curtea Constituțională l-a revocat temporar din funcție.
În ciuda faptului că textul nu menționează direct Rusia, proiectul prevedea ca „singurele programe televizate factuale, analitice, militare sau politice care pot fi difuzate în Moldova sunt acelea produse în Uniunea Europeană, Canada, Statele Unite și toate celelate state care au ratificat Convenția Europeană de Televiziune Transfrontalieră” – din care Rusia nu face parte, informează Globalservices.org.
Însă vizarea legii de către PSRM era prevestită de mult, încă de când înfrângerea lui Dodon nu părea realizabilă. Spre sfârșitul anului 2019, socialiștii au cerut revocarea legii, motivând că aceasta este “discriminatoare față de cetățenii Moldovei”.
Beția pierderii, în defavoarea regiunii
Însă nu se termină aici. Alte proiecte pe care oamenii fostului președinte și-au pus semnătura prevăd federalizarea Republicii Moldova prin oferirea regiunii Găgăuzia drept de veto, introducerea limbii ruse în comunicarea dintre public și autoritățile publice – dacă cetățeanul dorește acest lucru, precum și trecerea Serviciului de Informații și Securitate la Parlament, de la președinte.
Mișcările populiste ale lui Dodon, generate de pierderea rușinoasă pe care a suferit-o în fața pro-europenilor, amenintă stabilitatea regiunii. În ciuda faptului că fostul președinte moldovean își joacă acum ultimele cărți pentru a atrage electoratul rus, deciziile Parlamentului (că doar nu le-a pus Dodon ștampila în mână parlamentarilor) lasă loc Kremlinului să-și solidifice influența în regiune.
Leave a Comment