Pe măsură ce am devenit parte dintr-o multitudine de grupuri Facebook despre lectură – mulțumesc algoritmului! -, m-am întrebat dacă cititul a devenit din nou un lucru sau este doar bula mea.
Întrebarea dacă „citesc oamenii mai mult” nu este atât de simplă pe cât ar putea părea. Obiceiurile globale de lectură evoluează pe fondul perturbărilor tehnologice, al schimbărilor post-pandemice și al schimbării stilurilor de viață. În timp ce mai mulți indicatori – cum ar fi vânzările de cărți, adoptarea formatului digital și îmbunătățirea alfabetizării – sugerează o creștere modestă, alte date relevă o imagine mixtă, cu diferențe generaționale accentuate.
Digitalizarea facilitează cititul
Dacă ai fost victima BookTok, ca mine – și mă bucur că tot mai mulți utilizatori de internet își petrec timpul online vorbind despre cărți – atunci știi că dispozitivele de lectură precum Kindle devin destul de comune. Cu toate acestea, deși lumea noastră a devenit dominată de mediile digitale, cărțile tipărite continuă să se mențină. În 2024, marii comercianți cu amănuntul, cum ar fi Amazon, au raportat o creștere de la an la an a vânzărilor de cărți tipărite – de exemplu, Amazon a vândut 308 milioane de cărți tipărite, reflectând o creștere de 2,4% în comparație cu anii anteriori.
Poate că nu este mult, dar arată că publicul încă are interes pentru cărți, chiar și pentru cele fizice.
Și dacă vorbim despre lectura digitală, iată alte vești bune: tendințele recente arată că titlurile de cărți electronice autopublicate au crescut cu aproape 9% pe platforme precum Amazon, în timp ce vânzările digitale reprezintă acum o parte tot mai mare din consumul general de cărți.
Alte metode digitale preferate de a se bucura de o carte au înregistrat, de asemenea, o creștere în 2024. Potrivit The Guardian, „2024 a fost anul cărții audio”, parțial datorită Spotify, care și-a lansat serviciul de cărți audio în Regatul Unit în octombrie 2023, incluzând până la 15 ore de conținut audiobook în fiecare lună în abonamentul său obișnuit.
Suntem mai literați
Din fericire, digitalizarea și liberalizarea informațiilor ne-au făcut mai alfabetizați. Ratele globale de alfabetizare au crescut constant în ultimele decenii – de la aproximativ 67% în urmă cu cincizeci de ani la aproximativ 86% în prezent, conform datelor colectate de Skillademia.
Acest lucru nu înseamnă că fiecare țară are același număr de persoane care pot citi – și care înțeleg ce citesc. Totuși, ne dă o idee despre direcția în care ne îndreptăm.
În România, nu există un interes constant cu privire la cât de multe cărți consumăm și dacă ne place acest tip de divertisment. Ultimele date complete pe care le avem sunt din 2022 și arată că aproape 70% dintre români și-au amintit cu greu ultima carte pe care au citit-o.
De fapt, suntem atât de timizi în materie de literatură încât suntem la coada clasamentului. Conform datelor Eurostat, doar 29,5% dintre români au citit cărți în cele 12 luni anterioare sondajului. Dintre țările UE, Luxemburg a raportat cel mai mare procent de persoane care au citit cărți în cele 12 luni anterioare sondajului (75,2%), urmat de Danemarca (72,1%) și Estonia (70,7%).
Deci, citesc oamenii mai mult? Răspunsul este da – și nu. Indicatorii comerciali, cum ar fi vânzările constante de cărți și creșterea numărului de formate de lectură digitale, indică un interes susținut pentru lectură. Cu toate acestea, digitalizarea este o lamă cu două tăișuri, care încurajează lectura, dar distrage atenția generațiilor tinere cu divertisment ușor.
În acest tablou complex, viitorul lecturii nu constă într-o simplă creștere sau scădere, ci în adaptarea la noile formate și găsirea unor modalități inovatoare de a atrage cititorii din toate categoriile demografice.
Leave a Comment