Cehia schimbă modalitatea de predare a istoriei în şcoli, pentru a combate propaganda rusă

Ministerul Educaţiei din Cehia plănuieşte să acorde o pondere mai mare perioadei contemporane în programele şcolare pentru disciplina istorie. Acest demers survine după o atenţionare a BIS, serviciul intern de securitate şi informaţii, care denunţă existenţa unei viziuni „sovietice“ şi favorabile „panslavismului rus“ în manualele de istorie aflate la dispoziţia elevilor din acest stat fost membru al Pactului de la Varşovia.

În vara anului trecut, o anchetă coordonată de asociaţia Post Bellum scotea la suprafaţă o serie de lacune grave în cunoştinţele de istorie ale tinerilor cehi. Mai exact, jumătate dintre cehii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu aveau nicio idee despre evenimentele care au marcat vieţile bunicilor şi părinţilor lor, mai ales despre semnificativii ani „cu sfârşitul în 8“ – 1918 (constituirea republicii independente Cehoslovacia), 1938 (pierderea unor teritorii şi sfârşitul primei republici Cehoslovacia), 1948 (preluarea puterii de către comunişti şi intrarea sub influenţa Uniunii Sovietice) şi 1968 (lansarea programului de reforme cunoscut ca „Primăvara de la Praga“ şi invazia trupelor sovietice).

Câteva luni mai târziu, BIS a crescut temerile legate de această ignoranţă cu un raport alarmant pentru 2017. Potrivit BIS, disciplina istorie este predată elevilor cehi într-un mod care corespunde unui rest de „propagandă sovietică“, relatează Radoiul Public Ceh.

Ministrul Educaţiei, Robert Plaga, a luat act imediat de această concluzie. El a trimis o delegaţie la directorul BIS, Michal Koudelka, şi a anunţat o dezbatere pentru revizuirea programelor şcolare. „Într-o perioadă a ameninţărilor hibride, această întâlnire confirmă că acum, mai mult ca niciodată, trebuie să acordăm un spaţiu suficient pentru o studiere echilibrată a istoriei contemporane“, a declarat Aneta Lednova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educaţiei de la Praga.

În timp ce responsabilii din educaţie pregătesc noile modificări, istoricii şi politicienii dezbat activ raportul BIS. Dacă unii contestă implicarea serviciului de informaţii în chestiunile şcolare, alţii o susţin fără nicio reţinere.

Intervievat pe acest subiect de agenţia de presă ČTK, istoricul Vojtech Ripka, de la Institutul de Studiere a Regimurilor Totalitare, afirmă că nu împărtăşeşte temerile BIS. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Radek Vondraček, consideră că un serviciu de spionaj nu trebuie să se amestece în predarea istoriei. Însă istoricul Petr Novaček, editorialist la Radioul Public Ceh, îl contrazice pe acest membru al partidului eurosceptic ANO şi apropiat al premierului populist Andrej Babiš. „BIS a identificat o posibilă ameninţare pentru interesele acestei ţări şi, ca serviciu de informaţii, a fost de datoria să vorbească despre acest lucru“, este de părere istoricul ceh.