Campaniile de dezinformare din România se concentrează pe contestarea vaccinării anti-COVID

Un nou raport, asumat de o instituție din subordinea Academiei Române și Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, arată că dezinformarea prezentă în spațiul românesc se concentrează în prezent pe contestarea vaccinurilor anti-COVID, după ce anterior ar fi încercat să dezmintă existența virusului SARS-CoV-2.

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) susține că românii sunt expuși în prezent unor narațiuni bazate pe teamă. Printre subiectele întâlnite cel mai des se numără efectele adverse ale inoculării, ideea că vaccinul a fost realizat prea repede, precum și lipsa de încredere în rezultatele sale, conform Paginademedia.ro.

 „Focusul campaniilor de dezinformare se mută de la contestarea virusului, a măsurilor luate de autorităţi şi de la presupuse tratamente alternative care rezolvă noua gripă, la contestarea vaccinării anti-COVID. Acest flux de informaţie are un impact destul de bun din moment ce refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării anti-COVID cuprind segmente mai mari de populaţie decât cele atinse de refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării în general”, se arată în raportul intitulat „STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION”.

Alte rezultate remarcate în raport:

• „68% dintre români pretind că au identificat ştiri false despre coronavirus în această perioadă în fiecare săptămână sau chiar mai des”;
• Prezența dezinformării în România vine pe fondul unei informări publice centrale greoaie, care nu poate răspunde complet la toate întrebările oamenilor și care nu stârnește încredere în rândul publicului;
• „Deşi virusul a adus nu doar boala, ci şi restricţii nemaiîntâlnite de generaţii, acest lucru nu a crescut neapărat apetitul publicului faţă de vaccinare”;
• Neîncrederea în vaccinul anti-COVID a dus și la neîncrederea în vaccinuri în general, însă nu este clar dacă acest fenomen va rămâne prezent în societate mult timp;
• „Nu suntem direct victimele războiului informaţional promovat de state concurente ale Occidentului, ci indirect, filtrat prin ocaziile în care propriile noastre instituţii nu reuşesc să îşi menţină credibilitatea. Desigur, este mai uşor să decredibilizezi decât să rămâi credibil dar, până la urmă, de aceea există comunicare strategică”;
• Uniunea Europeană se bucură în continuare de încrederea românilor.