Dacă Ungaria ar putea fi considerată idiotul util al Rusiei, Bulgaria s-a dovedit a fi un pământ fertil pentru propaganda regimului de la Kremlin. Opinia publică, presa și chiar ministrul Apărării au căzut pradă informațiilor false lansate de Rusia la adresa Ucrainei.
O analiză realizată de Politico indică că societatea bulgară a devenit susceptibilă influenței exercitate de Moscova, mulți cetățeni ajungând să creadă afirmațiile apărute în presa de stat rusă cu privire la războiul din Ucraina. Situația este îngrijorătoare nu numai pentru comunitatea internațională, ci și pentru recent alesul guvern bulgar, care a promis că va reduce nivelul corupției.
Ministrul Apărării care vedea ”operațiune militară specială” în Ucraina
Situația pentru Cabinetul lui Kiril Petkov este cu atât mai dificilă cu cât, la sfârșitul lunii februarie, ministrul Apărării a trebuit demis, pentru că era mare fan al unuia dintre eufemismele preferate ale lui Putin, „operațiune militară specială”.
Un alt episod, care de data aceasta include un ziar pro-rus, un jurnalist popular și o instituție aflată în subordinea guvernului, a stârnit neliniște. Tabloidul bulgar Trud, un ziar simpatizant cu Moscova, a republicat un articol apărut în tabloidul rus pro-Kremlin Komsomolskaya Pravda, în care trupele ucrainene au fost înfățișate drept naziști.
Articolul a fost ulterior distribuit pe social media de Martin Karbovski și a devenit rapid viral – posibil și pentru că Karbovski este unul dintre cei mai una dintre cele mai populare personalități bulgare de pe Facebook, având aproximativ 530 de mii de urmăritori.
Însă povestea nu se termină aici: în aprilie, Karbovski a fost numit într-o funcție în cadrul autorității de reglementare a mass-mediei, de către unul dintre partenerii de guvernare ai lui Petkov. În ciuda faptului că Karbovski nu a mai ajuns în funcție, mulțumită presiunii făcute de comunitatea jurnalistică, episodul arată cât de susceptibilă este Bulgaria la influența Rusiei, susținătorii acesteia ajungând în poziții importante în societate.
Libertatea presei a fost subminată constant
Printre toate statele din Europa de Est, Bulgaria stă cel mai prost la capitolul libertatea presei. Indexul realizat anual de organizația Reporters without Borders indică că Bulgaria se poziționează în a doua jumătate a clasamentului, pe poziția 91 din 180.
Starea mass-mediei este observabilă și la gradul de încredere pe care populația îl acordă jurnaliștilor – apare însă un paradox la acest capitol: în timp ce doar 10% dintre bulgari cred că mass-media din țara lor este independentă, mult mai mulți se declară dispuși să creadă orice citesc.
Introducerea educației media la nivel de politică publică nu este o prioritate încă în statele aflate în fostul bloc sovietic, însă cazul Bulgariei este unul particular dată fiind predispoziția de a crede propaganda rusă. În timp ce state precum România înregistrează un sentiment mai puternic anti-rus (unde doar 7,5% mai au încredere în Rusia), Bulgaria are o istorie ceva mai complicată cu Moscova.
Bulgaria, vulnerabilă în fața Rusiei din cauza legăturile culturale
Rusia și Bulgaria împart amintirea unor relații bilaterale bune, de pe urma cărora ambele părți au avut de câștigat – cu precădere Rusia, care a reușit să mențină, încă din timpul Imperiului Țarist, Bulgaria în sfera sa de influență.
Politico afirmă că, din acest motiv, mulți bulgari vorbesc astăzi rusa, iar accesarea presei ruse este la fel de comună ca și consultarea surselor interne. Astfel, cele două popoare împart mentalități similare, modelate de mass-media asociată Kremlinului.
În mod cert, propaganda rusă nu este singurul tip de conținut toxic pe care bulgarii sunt înclinați să-l creadă. În timpul pandemiei, teoriile conspiraționiste despre COVID-19 din întreaga lume au ajuns în Bulgaria, fiind traduse și distribuite în masă.
Mentalitatea predispusă la a crede narațiunile Moscovei afectează societatea pe toate planurile, chiar și pe social media. Un lector în istoria presei de la New Bulgarian University a inițiat o petiție adresată Facebook, după ce s-a observat că „profilurile care nu spuneau nimic greșit au fost blocate, în timp ce cele care erau agresive și susțineau războiul din Ucraina nici măcar nu au putut fi eliminate”.
În timp ce Facebook afirmă că face tot ceea ce poate pentru a limita dezinformarea de pe platforma sa, inclusiv angajând moderatori locali, Ossikovski spune că măsura are două tăișuri, întrucât persoanele angajate sunt, de multe ori, „angajați tineri, necalificați, fără experiență, care nu știu prea multe despre etica mass-media și sunt susceptibili de a fi influențați ei înșiși de propaganda pro-rusă”. Așa că, atunci când li se pun în față postări cu caracter pro-Kremlin, s-ar putea ca moderatorii să nu considere că acestea sunt greșite – fiind ei înșiși predispuși să le creadă.
Leave a Comment