Miercuri, Moscova a făcut o declarație pe care puțini credeau că Rusia o va face vreodată: că cineva, în acest caz Ucraina, a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin.
Atacul cu ajutorul dronelor a fost surprins pe imagini video de camerele de supraveghere din apropierea Kremlinului. Potrivit oficialilor ruși, dronele au fost doborâte de apărarea aeriană rusă, iar președintele Federației Ruse nu se afla în reședința sa din interiorul Kremlinului în acel moment.
Înregistrarea video arată cum două drone se apropie de centrul puterii de la Moscova și explodează la scurt timp. Este important de menționat că, la momentul redactării acestui articol, imaginile nu au fost încă verificate.
Cu toate acestea, detaliile acestui incident au declanșat dezbateri cu privire la cât de reale sunt atât atacul, cât și imaginile publicate de Rusia ca dovadă.
Scepticism cu privire la acuzația Rusiei
Președinția rusă a declarat că Ucraina a încercat să atace reședința lui Putin de la Kremlin, fiind „un act terorist planificat și o tentativă de asasinare a președintelui”.
Răspunsul Ucrainei nu a întârziat să apară. Aflat într-o vizită în Finlanda, Zelenski a declarat: „Noi nu îl atacăm pe Putin sau Moscova. Luptăm pe teritoriul nostru. Ne apărăm satele și orașele”.
În timp ce SUA nu a putut încă să confirme dacă atacul a fost comis de Ucraina, Anthony Blinken a declarat că orice lucru care vine de la Kremlin trebuie privit cu mult scepticism.
Mai mult, dacă atacul ar fi fost cu adevărat pus la cale de Ucraina, acesta nu s-ar fi produs în acel moment – deoarece Ucraina urmărește îndeaproape unde se află Putin, potrivit unui ofițer CIA citat de BBC. Știind că liderul rus nu se află în interiorul Kremlinului, este posibil ca forțele ucrainene să nu se fi deconspirat atât de devreme doar pentru a intimida.
Ar putea o dronă ucraineană să ajungă la Kremlin?
De la începutul anului 2023, marcat de o intensificare a contraofensivei din partea Ucrainei, au avut loc aproximativ 20 de atacuri efectuate de drone în interiorul Rusiei și pe teritoriul controlat de aceasta. Cele mai multe s-au petrecut în regiunile apropiate de granița cu Ucraina, în special în regiunile Briansk și Belgorod din Rusia, precum și în cel mai mare oraș din Crimeea anexată, Sevastopol. Majoritatea obiectivelor au fost de importanță militară, cum ar fi instalații petroliere, aerodromuri și linii de cale ferată.
Alteori, dronele au fost folosite pentru a culege informații fără a pune în pericol personalul militar. Aceeași metodă a fost folosită de aliații NATO pentru a supraveghea frontierele estice, în special zona Mării Neagre.
În ceea ce privește raza de acțiune, experții spun că dronele lansate din Ucraina ar putea ajunge adânc în teritoriul rusesc. Moscova, care se află la 450 km de graniță, este o țintă accesibilă.
Dar rămâne întrebarea: ce ar fi câștigat Ucraina dacă ar fi atacat Kremlinul fără Putin în interior?
Acuzații privind o operațiune sub steag fals
O altă ipoteză avansată atât de Ucraina, cât și de analiștii occidentali, implică faptul că Rusia ar fi falsificat acest incident pentru a înscena Ucraina. Scopul final ar putea fi acela de a motiva și mai mult populația înaintea paradei din 9 mai să susțină „operațiunea militară specială”.
Când a fost întrebat de ce Rusia ar acuza Ucraina că ar fi încercat să-l asasineze pe Putin, Zelenskiy a declarat: „Este foarte simplu. Rusia nu are victorii. Putin nu-și mai poate motiva societatea și nu-și mai poate trimite pur și simplu trupele la moarte […] acum trebuie să își motiveze cumva poporul să meargă înainte”.
O idee similară a fost avansată de The Institute for the Study of War (ISW), un think tank american. Într-un raport publicat miercuri, acesta afirmă că este „extrem de improbabil ca două drone să fi putut penetra mai multe straturi de apărare aeriană și să fi detonat sau să fi fost doborâte chiar deasupra inimii Kremlinului într-un mod care a oferit imagini spectaculoase surprinse frumos de camerele de luat vederi”.
Cu toate acestea, ISW consideră că un alt motiv pentru toată această scenă ar putea fi anularea sau impunerea de restricții asupra paradei.
Un alt aspect important de subliniat este zborul impresionant pe care presupusa dronă l-a avut. Potrivit Sky News, traiectoria de zbor a fost compusă din cele mai cunoscute repere de reper din capitala rusă: Catedrala cu domuri a Sfântului Vasile, apoi a traversat lățimea Pieței Roșii, deasupra mausoleului lui Lenin și a zidurilor Kremlinului.
Dacă se dovedește, operațiunea rusească sub steag fals ne arată că Kremlinul încearcă nu doar să țină pasul cu dezamăgirea de pe front, ci și să evite un moment jenant pentru Putin, care s-ar putea confrunta cu părinții îndurerați ai soldaților uciși în luptă.
Dar poate că o întrebare mai revelatoare ar putea fi: cât de disperată este Rusia să „admită”, chiar dacă nu este adevărat, că sistemele sale de apărare au permis unei drone să parcurgă 450 km înainte de a fi doborâtă?
Leave a Comment