La două zile de când candidatul independent Nicușor Dan a câștigat cursa pentru Palatul Cotroceni, publicația britanică The Guardian realizează o analiză asupra implicațiilor pe care votul dat de români le are, în context național și european.
O victorie uimitoare a primarului centrist al Bucureștiului a fost, de asemenea, o veste bună pentru Kiev. Dar în alte părți ale Europei, extrema dreaptă continuă să înflorească, încep jurnaliștii britanici editorialul.
În timp ce românii votau duminică în probabil cele mai importante alegeri din istoria post-comunistă a țării, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, se pregătea să întâmpine pe scena europeană un alt perturbator. Primul tur al unei reluări controversate a competiției prezidențiale a fost câștigat cu brio de George Simion, un ultranaționalist eurosceptic care îl consideră pe Donald Trump un „aliat natural” și se opune ajutorului militar pentru Ucraina. Cu un avans de 20 de puncte, domnul Simion, un fost ultraș de fotbal în vârstă de 38 de ani, cu un gust pentru retorica violentă, era atât de încrezător în victorie încât a făcut o vizită de confruntare la Bruxelles în ultimele zile ale campaniei sale.
Aceste așteptări au fost înșelate într-un mod remarcabil la sfârșitul săptămânii. Într-o răsturnare dramatică de situație, Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului, a beneficiat de cea mai mare prezență la vot din ultimii 30 de ani pentru a triumfa confortabil. Unul dintre primii lideri străini care l-au felicitat pe Dan a fost un Volodymyr Zelenskyy ușurat, care, în Ungaria și Slovacia, trebuie deja să se confrunte cu două guverne favorabile lui Putin la granița de vest a Ucrainei.
În primul rând, stabilitatea promisă de victoria domnului Dan este o veste bună pentru România, care a fost cuprinsă de turbulențe politice de când alegerile prezidențiale inițiale au fost anulate pe fondul acuzațiilor de interferență rusească. După ce și-a făcut un nume ca militant anticorupție independent din punct de vedere politic, el trebuie acum să încerce să unească o țară profund polarizată în care inegalitatea, mita și serviciile publice precare s-au dovedit a fi, ca și în alte părți, o rampă de lansare pentru insurgenții populiști de extremă dreaptă.
În sens mai larg, amploarea participării la vot în turul al doilea – care a inclus un vot uriaș din partea diasporei – sugerează că urcarea în trenul lui Trump este la fel de susceptibilă de a motiva o reacție generală în Europa ca de a genera un impuls de tip Maga. Având în vedere volatilitatea globală dezlănțuită de stilul nesăbuit și agresiv al lui Trump și umbra întunecată aruncată asupra Europei de Est de ambițiile geopolitice ale lui Vladimir Putin, atracțiile strategice ale apropierii de UE și NATO sunt mai evidente decât erau înainte. Având ocazia de a se îndrepta spre est, o majoritate substanțială a alegătorilor români au privit spre vest.
Super duminica
În alte părți însă, într-o „super duminică” cu trei alegeri europene, rezultatele au fost mai ambivalente și mai puțin încurajatoare din perspectivă progresistă. Centrul a rezistat și în Polonia, unde primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a câștigat la limită primul tur al altor alegeri prezidențiale cruciale, în fața istoricului naționalist Karol Nawrocki. Cu toate acestea, numărul mare de voturi pentru candidații de dreapta conservatoare și cei de extremă-dreapta sugerează că acest rezultat ar putea fi inversat peste două săptămâni. La un an și jumătate după ce Donald Tusk a primit un mandat de prim-ministru pentru a readuce Polonia în mainstream-ul european, ultranaționalismul eurosceptic rămâne o forță cu care trebuie să se țină cont.
În Portugalia, în urma alegerilor anticipate declanșate de partidul de centru-dreapta aflat la guvernare, acesta și-a păstrat puterea, dar s-a remarcat în special numărul record de voturi exprimate în favoarea partidului de extremă-dreapta Chega. Voturile prin corespondență ar putea propulsa Chega pe locul al doilea, în fața Partidului Socialist, după o noapte dezastruoasă pentru stânga portugheză.
Faimoasa victorie a domnului Dan a fost, fără îndoială, povestea serii, contrazicând povestea unei inexorabile deplasări spre dreapta în Europa Centrală și de Est. Dar, pe fondul unei crize continue a costului vieții și în timp ce partidele principale se fac ecoul agendei extremei drepte privind migrația, politica europeană continuă să fie neliniștită, polarizată și alarmant de imprevizibilă.
Leave a Comment