O știre a trecut granița cu copy – paste. Ce a ratat presa în scandalul ”războiului româno-ucrainean din 2022”

Un video postat pe YouTube a înfierat, în mod surprizător, oficialitățile ucrainene și a pornit presa românească într-o avalanșă de cuvinte. ”Provocare la adresa României” au titrat cele mai mari publicații online de pe teritoriul nostru.

Articolele, cel mai probabil preluate de la sursele precedente fără investigații, afirmă că ”procurorul militar şef al Ucrainei a cerut – duminică – convocarea unei reuniuni de urgenţă a conducerii Ministerului de Externe, Statului Major al armatei, Serviciului militar de informaţii şi Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în legătură cu difuzarea pe internet a unei înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei”. Agerpres a fost prima publicație din România care să scrie despre asta, însă ulterior și altele au preluat sub aceeași formă știrea.

De unde a început totul

Să recapitulăm: totul a pornit de la două video-uri postate pe YouTube, intitulat ”Războiul româno-ucrainean 2022”. Într-adevăr, clipurile propriu-zise descriu anul 2022 din perspectiva realizatorului, care vede un conflict armat început de Rusia și continuat de România, care atacă integritatea statului ucrainean.

Totuși, descrierea primului clip, postat pe același canal (30192) elucidează misterul. Persoana care a încărcat video-ul notează că este ”un prolog” la o carte online pe care o va scrie, iar povestea este dintr-un viitor alternativ. Deci ficțiune și nimic mai mult.

Dacă ar fi să ne întoarcem privirea către canal, putem observa cu ușurință că este făcut de un român – sau o persoană care cunoaște limba. Secțiunea ”Videoclipuri” este încărcată, cel mai vechi clip datând de acum doi ani. Printre altele, observăm câteva uploadări despre cinematografia românească, capturi din emisiuni românești (de la România TV și de la Antena 3), dar și două videoclipuri intitulate ”Elicopter M.A.I – PSD spioneaza cetatenii sectorul 2 Bucuresti” și ”Elicopter M.A.I – PSD intimideaza si supravegheaza cetatenii in sectorul 2”.

Pas cu pas, de la Facebook în presă

Pare că știrea s-a răspândit de la un utilizator de Facebook din Ucraina care chiar el a avansat teoria implicării Rusiei. (Este de menționat totuși că traducerea la care m-am raportat, facilitată de Google Translate, nu este cea mai bună și câteva detalii ar putea fi de neînțeles).

Ulterior, informațiile furnizate de pe contul respectiv au fost preluate de către o publicație al cărui nume s-ar traduce ”Information Resistance”. Redau mai jos o parte din articol – tradus de această dată din rusă, tot cu ajutorul serviciului oferit de Google -, care întărește ceea ce afirma utilizatorul de Facebook ceva mai sus.

”Adevărul este că autorii videoclipului se concentrează pe anul 2022. Dar, ce este această dată, de ce este anul 2022? La urma urmei, următoarele alegeri prezidențiale din Rusia vor avea loc în 2024 și ar fi mai înțelept să adăugăm puncte pentru echipa lui Putin prin noi „victorii” și „cuceriri”.

Și, sincer, data 2022 m-a împins la realizarea că autorii filmului nu sunt în nici un caz nationaliști banali, visează la o mare Românie si o Bucovina delicioasă (…) Și proiectul în sine este o defalcare a stiloului pentru a implanta narațiunile relevante și pentru a pregăti opinia publică pentru o anumită situație. În acest caz, protecția minorităților românești împotriva amenințării ‘lumii rusești'”.

Cine ar avea de câștigat

Aceeași publicație încheie afirmând că există mișcări naționaliste puternice în țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria și chiar România. Totuși, de aproape trei decenii nu s-a afirmat nicio mișcare care să prezinte cel puțin un plan în vederea unirii României cu nordul Bucovinei.

În timp ce țara noastră are parte de câțiva unioniști mai vocali și câțiva simpatizanți, de la căderea blocului sovietic și până în prezent nu s-a pus niciodată problema pe bune să existe o unire. Au încercat să profite de sentimentele de simpatie dintre români și moldoveni câțiva politicieni, însă doar la nivel discursiv.

Rusia ar fi un alt candidat promițător, întrucât campaniile de dezinformare pe care le-a susținut atât regional, cât și continental, s-au focalizat pe destabilizarea relațiilor dintre state. Clătinarea poziției României atât ca și membru UE și NATO, cât și ca partener diplomatic al Ucrainei ar servi, într-adevăr, statului condus de Putin. Dovezile în acest sens sunt, însă, puține, și lipsesc mai ales din articolele scrise și preluate de presa din România.

Dilema rămâne

Tot Agerpress citează o agenție din Cernăuți care susține că ”acest video a fost creat special pentru a tensiona relaţiile bilaterale, unii experţi declarând că astfel de provocări informaţionale sunt în stilul Moscovei”. Nu se explică, totuși, originea contului și cum ar fi fost posibil acest lucru. Datele despre contul care a uploadat conținutul lipsesc cu desăvârșire, atât de pe publicațiile ucrainene verificate de Mediastandard, cât și de cele românești.

După cum am spus și mai sus, această variantă este avansată și de presa ucraineană, și de cea românească. În timp ce nu este de exclus acest scenariu – al unei campanii de dezinformare -, este necesar ca și presa să trateze subiectele sensibile de acest fel cu mare atenție și să ofere cititorului cât mai multe informații. Ce este mai grav decât existența acestui scenariu – la prima vedere, pur ficțional – este că detaliile din presă sunt inconsistente și incomplete.

Atât timp cât vorbim despre o posibilă încercare de manipulare, organele de presă au obligația să nu tensioneze situația și mai tare. Trăim, totuși, în perioada în care știrile false sunt o problemă gravă atât local, cât și pe plan internațional.