Genul ca armă a dezinformării rusești: efectele asupra alegerilor prezidențiale din SUA

În contextul apropiatelor alegeri prezidențiale din Statele Unite, o nouă formă de interferență externă devine din ce în ce mai evidentă: dezinformarea bazată pe gen, orchestrată de actori statali din Rusia. Potrivit unui articol recent publicat în The Conversation, această strategie reprezintă o amenințare serioasă la adresa integrității procesului electoral și poate influența în mod semnificativ opinia publică și rezultatele alegerilor.

Dezinformarea bazată pe gen se referă la tacticile de manipulare a informațiilor care exploatează stereotipurile și prejudecățile de gen pentru a discredita anumiți candidați politici, în special femei, sau pentru a amplifica diviziunile sociale. Aceste tactici includ răspândirea de fake news, imagini modificate și comentarii denigratoare pe platformele de social media, toate având scopul de a slăbi încrederea în candidați și în procesul electoral.

Cum acționează Rusia?

Rusia a fost acuzată de multiple ori că a intervenit în alegerile altor țări, inclusiv în alegerile prezidențiale din SUA din 2016, folosind o varietate de metode, de la hacking la campanii sofisticate de dezinformare. În 2024, se pare că una dintre principalele tactici utilizate va fi dezinformarea bazată pe gen. Aceasta implică crearea și distribuirea de conținut care atacă candidatul pe baze de gen, încercând să exploateze prejudecățile existente în societatea americană.

Un exemplu concret ar putea fi folosirea unor meme-uri sau articole false care sugerează că o candidată femeie nu este „suficient de puternică” pentru a ocupa funcția de președinte sau care subliniază stereotipurile negative despre femei în poziții de putere. De asemenea, Rusia poate încerca să amplifice dezbaterile și conflictele pe teme sensibile legate de drepturile femeilor și egalitatea de gen, cu scopul de a polariza electoratul și a slăbi coeziunea socială.

În timpul campaniei pentru prezidențialele americane din 2016, candidata Hillary Clinton a fost vizată de mai multe tipuri de dezinformare, inclusiv cea bazată pe gen. Propaganda rusă a descris-o ca fiind „slabă” sau „instabilă” pentru a-i afecta poziția în sondaje, în timp ce contracandidatul său avea calități complet diferite, demne de rolul de lider de la Casa Albă.

Impactul asupra alegerilor din 2024

Există îngrijorări serioase că aceste tactici de dezinformare ar putea avea un impact real asupra alegerilor din 2024, influențând alegătorii indeciși sau reducând participarea la vot prin creșterea cinismului față de politicieni și față de sistemul democratic în general. De asemenea, astfel de campanii pot crea sau amplifica conflicte între grupuri sociale diferite, ceea ce ar putea destabiliza climatul politic intern al Statelor Unite.

Dat fiind faptul că o altă femeie candidează împotriva lui Donald Trump pentru rolul de președinte al SUA, iar discursul său electoral nu este deloc aliniat cu dorințele Moscovei, este de așteptat ca actuala vicepreședintă Kamala Harris să fie, din nou, victima dezinformării bazate pe gen. În timpul campaniei din 2020, după ce Biden a anunțat că Harris va fi vicepreședintele său, diverse conturi au încercat să o discrediteze, afirmând că a fost angajată pentru diversitatea rasială – afirmație ce și-a făcut iar apariția de la numirea Kamalei Harris în rolul de candidat al democraților.

Un studiu recent a constatat că, dintre cele 130 000 de postări publice pe X, Instagram și TikTok, 15 % susțineau în mod eronat că Joe Biden a numit-o pe Harris o „angajare pentru diversitate”, 7% au evidențiat un videoclip al unui judecător de televiziune care o defăima, iar 3% au făcut afirmații calomnioase și false cu privire la istoria ei sexuală. Elon Musk, proprietarul X, a propulsat în atentia publică un video fals în care Harris confirma că Biden a ales-o pentru că este o femeie de culoare – „angajarea supremă pentru diversitate”.

Pe măsură ce alegerile din 2024 se apropie, pericolul dezinformării bazate pe gen devine din ce în ce mai evident. Rusia și alte state ostile ar putea folosi această strategie pentru a influența rezultatele electorale și pentru a semăna discordie în societatea americană. Rămâne de văzut cât de eficiente vor fi măsurile de combatere a acestor tactici și dacă publicul va reuși să navigheze printre valurile de dezinformare pentru a lua decizii informate la urne.