Patru mituri despre vaccinul COVID, explicate. Realizarea serului a fost grăbită? Poate modifica ADN-ul?

Începerea campaniilor de vaccinare declanșează și creșterea valului de scepticism, întrucât valul de dezinformare care a cuprins lumea a început cu mult înainte ca serurile aprobate în prezent să fie gata.

În ultimele luni, am tot auzit diferite temeri ale oamenilor, transpuse sau nu în teorii ale conspirației. Cele mai multe aveau legătură cu efectele pe care ar putea să le aibă vaccinul anti-COVID, precum și cu timpul relativ scurt în care comunitatea științifică a realizat serurile.

MediaStandard vă prezintă patru mituri comune despre vaccinul COVID și de ce ele nu sunt adevărate: 

• Vaccinul a fost făcut pe grabă

De la declararea oficială a pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, le-a luat nouă luni oamenilor de știință să vină cu un vaccin care să fie și aprobat de guverne. Deși alte vaccinuri au durat mult mai mult pentru a fi gata, tocmai acest aspect a jucat în favoarea omenirii: experiența. În ciuda faptului că vaccinul Pfizer este primul vaccin aprobat care folosește tehnologia ARN mesager, cercetătorii lucrează cu vaccinuri ARNm de un deceniu.

De fapt, în decurs de o săptămână după ce secvența SARS-CoV-2 a fost făcută publică, se produceau vaccinuri ARNm, informează UAB.

Mai mult decât atât, toate vaccinurile trebuie să treacă, pentru a putea fi aprobate, prin mai multe teste. În ciuda timpului relativ scurt, serurile au trecut atât prin faza I (primele administrări la om), cât și prin faza II (dozaj, siguranță și imunogenitate). Odată ce prima fază – realizată în condiții de siguranță – este completă și se desfășoară fără incidente, următoarea etapă poate începe imediat, fără alte teste prealabile.

Și site-ul Guvernului României pentru campania de vaccinare are un clip video care explică cum a fost posibilă realizarea vaccinului într-un timp atât de scurt, dar și care sunt etapele dezvoltării unui vaccin.

• Vaccinul modifică ADN-ul

După cum spuneam mai sus, tehnologia ARN mesager este inovativă în sensul că a fost folosită pentru prima oară într-un ”produs” folosit la scară largă, însă ea nu este nouă.

Conform explicațiilor date de Ștefan Dascălu, cercetător Oxford, pentru Mediafax, „prin vaccinul cu ARN mesager, practic introducem materialul genetic care codifică o porţiune din virus fără ca nouă să ne provoace boală. Cu acea porţiune din virus odată exprimată, este prezentă acea componentă proteică din virus care este capabilă să ne declanşeze un răspuns imun. În momentul în care noi întâlnim adevăratul virus, avem deja anticorpi şi un răspuns al celulelor T care ne ajută să prevină infecţia”.

Mai mult decât atât, Today explică că procesul de ”traducere” a ADN-ului în ARN și ulterior în proteină nu e reversibil, ceea ce înseamnă că „nu poți face ADN din ARN”.

• Vaccinul e periculos, pentru că are multe posibile reacții adverse

Prospectul este unul dintre argumentele pe care scepticii sau chiar susținătorii teoriilor conspirației îl invocă atunci când vorbesc despre vaccinul COVID. Aceștia susțin că prospectul conține multe reacții adverse care par foarte grave.

Într-adevăr, există posibilitatea unor reacții adverse, însă experții în sănătate de la Universitatea din Alabama susțin că cele mai comune sunt minore: „Cele mai frecvente reacții au fost reacțiile la locul injectării (84,1%), oboseala (62,9%), cefalee (55,1%), dureri musculare (38,3%), frisoane (31,9%), dureri articulare (23,6%) și febră (14,2%) . Acestea sunt de scurtă durată și sunt similare cu ceea ce vedem cu vaccinurile antigripale sau cu zona zoster. Reacțiile severe au fost foarte rare (<5%)”.

Mai mult decât atât, ei atrag atenția asupra faptului că efectele secundare sunt răspunsul sistemului imunitar la anticorpi, și nu la vreo componentă a virusului. O poziție similară are și Organizația Mondială a Sănătății, care se referă la toate vaccinurile, în general.

„Vaccinurile sunt foarte sigure, în ciuda implicațiilor contrare în multe publicații anti-vaccin. Majoritatea evenimentelor adverse ale vaccinului sunt minore și temporare, cum ar fi o durere în braț sau febră ușoară (…) Evenimente adverse mai grave apar rar (de ordinul unu la mii la una la milioane de doze), iar unele sunt atât de rare încât riscul nu poate fi evaluat cu precizie. Atât de puține decese pot fi atribuite în mod plauzibil vaccinurilor (…) Când, după o investigație atentă, un eveniment este considerat a fi un adevărat eveniment legat de vaccin, cel mai frecvent se constată că este o eroare programatică, care nu are legătură cu fabricarea vaccinului”, afirmă OMS, la secțiunea ”Vaccin și imunizare: imunizare și preconcepții”.

• Vaccinul nu e eficient, pentru că tot te poți îmbolnăvi

Unul dintre cele mai comune mituri pe care le-am întâlnit pe social media are legătură cu eficiența vaccinului COVID. Există această teorie care susține că, dacă te poți îmbolnăvi de COVID chiar și după vaccinare, atunci acesta nu are rost – și dacă nu are rost, asta însemnă că există o altă miză în spatele imunizării.

Deși scopul final al oricărui vaccin este stoparea răspândirii boli (deci și a infectării oamenilor), acesta are și scopul de a reduce mortalitatea. Prin învățarea corpului cum să lupte cu o anumită boală, sistemul nu mai este pus în dificultate atunci când chiar ne îmbolnăvim.

Guvernul României, prin Platforma de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, susține că, în cazul în care ar apărea o persoană care s-a îmbolnăvit după ce i-au fost administrat vaccinul și rapelul, ar exista mai multe răspunsuri:

• întârzierea (cunoscută deja) a răspunsului imun, care apare la „10-14 zile după prima administrare, iar efectul maxim (răspunsul protector maxim) apare la 7 zile după a doua administrare/ după rapel”;
• persoana care a dezvoltat boala se afla, la momentul imunizării, în perioada de incubație sau în faza asimptomatică a bolii;
• „există un număr mic de persoane care încă pot să dezvolte boala în ciuda vaccinării”, întrucât „eficacitatea dovedită din studiile clinice a vaccinului produs de BioNTech/ Pfizer este de 95%”.

Totuși, ce este de reținut e că, chiar și dacă vaccinul actual nu-i ferește de boală pe toți cei care s-au imunizat, studiile arată că protecția față de formele severe este de 100%.